Statistics:
Visits: 1,417 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre pictura egipteana - a treia parte
Q: | Intreaba despre Referat despre pictura egipteana - a treia parte |
Mijloacele cromatice ale pictorilor egipteni erau sarace, limitate fiind la sase culori fundamentale negru, alb, rosu, galben, albastru si verde. In schimb, ei „au cunoscut arta de a pune in valoare, unul prin celalalt, doua tonuri vecine", si "au folosit magistral amestecurile,incat tonurile de baza in vederea unei contemplatii, ci pentru ca lucrurile reprezentate sa existe". Din acest motiv si dat fiind caracterul fragil al picturii in raport cu materialele celorlalte arte plastice „niciodata pictura n-a ocupat in arta egipteana un loc de prima importanta. Niciodata nu se poate compara cu sculp tura si cu arhitectura (P. Francastel).
Pictorul egiptean nu cunostea perspectiva. Evita si suprapunerile. Lucra in suprafete de culoare uniforma: bustul barbatilor in brun-galbui , al femeilor in galben deschis. Fara nuante si fara degradeuri. Ceea ce insa nu i-a impiedicat sa ajunga (in perioada Regatului Nou) la un stil liber; un stil in care apare chiar si umbra; un stil in care domina gratia liniei pure, varietatea ten telor, finetea exceptionala in redarea transparentei apei si a rochiilor; in minu tiozitatea de miniaturist a bijuteriilor, a faldurilor sau a frunzisului cu o stralucitoare luxurianta a coloritului.
La fel ca arhitectura sau sculptura, si pictura egipteana era subordonata unei ideologii religioase sau politice. Ca atare, trebuia sa respecte traditia si canoanele respective. Uneori, pictorul si-a permis unele derogari de la traditionalele canoane. Dar o perpetua evadare, artistul a cautat-o si a gasit-o in perfectiunea executiei. Si aceasta este ceea ce constituie farmecul artei egiptene. Desi integrat in categoria mestesugarilor, artistul se bucura totusi de o oarecare consideratie mai ales ca facea parte din rindurile scribilor. Adeseori pictorul era o persoana foarte culta; unii pictori au cultivat cu succes si poezia. Dar cu toata preocuparea propriu-zis estetica in practica artei sale, pictorul nu uita scopul utilitar-religios al artei sale.
In aceasta ordine de idei, s-a remarcat (v. Alpatov) ca limba egipteana nici nu avea un cuvint anume pentru a indica conceptul de „frumos". Caci cuvintul egiptean nofir sau nefer insemna in acelasi timp si binele, si perfectiunea, si frumosul, si utilul.
Pictorul egiptean nu cunostea perspectiva. Evita si suprapunerile. Lucra in suprafete de culoare uniforma: bustul barbatilor in brun-galbui , al femeilor in galben deschis. Fara nuante si fara degradeuri. Ceea ce insa nu i-a impiedicat sa ajunga (in perioada Regatului Nou) la un stil liber; un stil in care apare chiar si umbra; un stil in care domina gratia liniei pure, varietatea ten telor, finetea exceptionala in redarea transparentei apei si a rochiilor; in minu tiozitatea de miniaturist a bijuteriilor, a faldurilor sau a frunzisului cu o stralucitoare luxurianta a coloritului.
La fel ca arhitectura sau sculptura, si pictura egipteana era subordonata unei ideologii religioase sau politice. Ca atare, trebuia sa respecte traditia si canoanele respective. Uneori, pictorul si-a permis unele derogari de la traditionalele canoane. Dar o perpetua evadare, artistul a cautat-o si a gasit-o in perfectiunea executiei. Si aceasta este ceea ce constituie farmecul artei egiptene. Desi integrat in categoria mestesugarilor, artistul se bucura totusi de o oarecare consideratie mai ales ca facea parte din rindurile scribilor. Adeseori pictorul era o persoana foarte culta; unii pictori au cultivat cu succes si poezia. Dar cu toata preocuparea propriu-zis estetica in practica artei sale, pictorul nu uita scopul utilitar-religios al artei sale.
In aceasta ordine de idei, s-a remarcat (v. Alpatov) ca limba egipteana nici nu avea un cuvint anume pentru a indica conceptul de „frumos". Caci cuvintul egiptean nofir sau nefer insemna in acelasi timp si binele, si perfectiunea, si frumosul, si utilul.
Tag-uri: pictura, egipt, basorelief |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 04 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :