Vegetatia Egiptului antic nu era prea bogata cu exceptia regiunii Deltei si a celor cinci mari oaze. In Delta, in marile mlastini si pe locurile canalelor parasite, trestia, lotusul si papirusul cresteau din abundenta.

Rizomul fainos al lotusului (planta azi extrem de rara in Egipt) cu cele doua varietati: lotusul alb, cu miros neplacut, si lotusul albastru, cu par fum suav era folosit in alimentatie. Papirusul din sec. XI e.n. dis parut complet in Egipt planta inrudita cu trestia si care atingea inalti mea obisnuita de 3-4 m, avea o multime de intrebuintari. Din papirus se construiau barci, se impleteau funii si cosuri, se confectionau sandale, se te seau rogojini, partea de jos a tulpinei era comestibila, iar din maduva taiata in fisii se prepara faimoasa „hirtie" care ii poar ta numele. Paduri, in Egipt, existau numai de salcimi, palmieri, tamarini si sicomori, cu lemnul lor spon gios, putin rezistent. Lemnul pentru constructii sau pentru mobile mai pre tentioase pinul, cedrul se aducea din Nubia, Siria si Liban.

In epoca arhaica, fauna Egiptului si a zonelor geografice invecinate era foarte bogata. In Delta si in regiunile apropiate erau elefanti, rinoceri, mis treti, cerbi, capre negre, mufloni, tauri si magari salbatici, antilope, gazele, in zonele de desert si in oaze lei, pantere, gheparzi, risi, hiene, sacali, girafe, struti; iar in apele Nilului crocodili si hipopotami. In epoca Rega tului Nou, prin Delta si de-a lungul Nilului mai rataceau inca turme de bouri vinatul de prestigiu al faraonilor si nobililor.

Inca de pe la inceputul mileniului al V-lea locuitorii vaii Nilului aveau pe linga gospodaria lor ciini, porci si capre, oi, boi si vaci. Nu este vorba totusi, la aceasta data, decat de o „selectie empirica a speciilor". Abia de la inceputul, sau numai de la mijlocul mileniului al III-lea i.e.n. se poate vorbi de o adevarata domesticire a animalelor. Astfel, egiptenii au domesticit nu numai ciinele, boul si oaia, asinul, porcul sau pisica, ci si antilopa, gazela, tapul salbatic si hiena (care era ingrasata si consumata). Dar in timpul Rega tului Mijlociu au renuntat la aceste animale din desert, care dupa un inceput de domesticire, cand scapau din tarcuri reveneau repede la starea lor initiala de salbaticie. Camila si bivolul vor fi introduse in Egipt abia in epoca romana.

Cresterea vitelor era raspandita mai mult in Delta. In restul tarii, terenul de pasunat trebuia redus la minimum, pentru a se lasa cat mai mult loc pentru agricultura. Expeditiile militare nu vor neglija niciodata sa aduca, drept prada de razboi, si turme mari de oi, de cornute, de cai. Calul (adus de hik sosi) va fi folosit numai pentru tractiune, in timp de pace sau in razboi (la carele de lupta), dar niciodata calarit.Pasarile de curte erau: porumbeii, cocorul, gisca si rata. Gaina si cocosul, domesticite de mult in Palestina, nu-si vor face aparitia in Egipt decat foarte tirziu.
Mai multe specii de boi fusesera domesticite in Egipt. Egiptenii erau mari consumatori de lapte, dar vacile ii erau de ajutor taranului si la arat. Boii erau folositi si la tractiunea marilor blocuri de piatra pentru obeliscuri sau la constructia piramidelor si templelor. Vacile de lapte care erau vene rate in tot Egiptul nu erau niciodata animale de sacrificii.

---

Tag-uri: flora, fauna, cresterea animalelor, egiptul antic

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 04 January '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---