La 22 august - dată la care marchizi şi Pennautier au fost invitaţi în faţa magistratului competent pentru stabilirea persoanelor cuprinse în scrisorile şi chitanţele găsite în caseta lui Sainte-Croix - îşi face apariţia un al treilea personaj cunoscut nouă şi complice al celor doi. Comportarea lui neobişnuită avea să înlăure ezitările justiţiei din timpul lui Ludovic al XIV-lea. Este La Chaussee, care se aflase un timp în serviciul lui Sainte-Croix, apoi, după cum am arătat, marchiza de Brimilliers îl angajase în calitate de valet al celor doi fraţi ai săi.

Comisarul Picard îi aduce la cunoÅŸtinţă că în laboratorul lui Sainte-Croix s-a găsit o caseta care a fost deschisă. La auzul acestei ÅŸtiri La Chaussée se inspăimintă, o ia de îndată la fugÄ ƒ, îşi părăseÅŸte stăpanul la care se angajase de curand ÅŸi se ascunde. Este prins de poliÅ£ie abia la 4 februarie 1673 ÅŸi arestat pe stradă, la orele 6 dimineaÅ£a, de către ofiÅ£erul de poliÅ£ie Thomas Régnier.

Poliţistul Régnier încearcă să folosească acest fapt pentru a-i smulge o mărturisire marchizei de Brinvilliers ; el îi acluce la cunoştinţă acesteia că La Chaussée a fost arestat, nădăjduind că ştirea neaşteptată o va face să-şi piardă cumpătul. Marchiza nu se lăsă de loc impresionată, dar, dandu-şi seama de pericolul ce o ameninţă, socoteşte înţelept să părăsească grabnic ţara, refugiindu-se în Anglia.
Cu mai puţin sînge rece, Briancourt, în momentul în care află această veste de la acelaşi Régnier, care nu se dăduse bătut, nu se putu stăpani să nu exclame : „iată o femeie pierdută".

Incunoştiinţată de cele petrecute, văduva lui Antoine d'Aubray, unul dintre cei doi fraţi morţi ai marchizei, vine grabnic la Paris şi. în ziua de 10 septembrie, depune la tribunalul clin Châtelet o cerere prin care se constituie parte civilă împotriva lui La Chaussée şi a marchizei de Brinvilliers, pe care îi învinuieşte de asasinarea soţului ei prin otrăvire.

Procesul împotriva lui La Chausée ia sfarşit la 23 februarie 1673. Pnn hotărarea sa, tribunalul decide să i se aplice învinuitului tortura denumită „question préparatoire". Dacă rezista acestei torturi, La Chaussée era salvat şi, o dată cu el, şi marchiza de Brinvilliers.

Pentru a înlătura acest risc, văduva lui Antoine d'Aubray face însă apel împotriva hotărarii, în faţa Parlamentului, şi obţine o rejudecare a procesului în faţa Camerei criminale, denumită La Tournelle. La 24 martie 1673, La Chaussée este condamnat la moarte prin tragere pe roată, iar marchiza este şi ea condamnată, în lipsă, la moarte prin tăierea capului. Supus torturii ordinare şi extraordinare înainte de execuţie pentru a-l sili să facă mărturisiri, La Chaussée continuă să nege că ar fi săvarşit crima de care era învinuit ; după tortură îşi recunoaşte vina şi o acuză pe marchiză ca fiind cea care l-a instigat. în faţa acestei mărturisiri, locotenentul de poliţie Nicolas de la Reynie observă că dacă Parlamentul nu l-ar fi condamnat pe La Chaussee la aplicarea torturii, doar pe temeiul ipotezelor şi al puternicelor prezumţii, crimele marchizei de Brinvilliers ar fi rămas nepedepsite.

Amintim că după arestarea iui La Chaussee, am arătat că marchiza fuge din ţară şi se stabileşte la Londra. Dar chiar înainte de declaraţiile făcute de La Chaussee, secretarii de stat ai lui Ludovic al XIV-lea, care arătau cel mai viu interes pentru desfăşurarea procesului, cer guvernului englez extrădarea marchizei.
Fratele lui Colbert, marchizul de Croissy, ambasador al Franţei pe lingă Carol al II-lea, regele Angliei, obţine eonsimţâmantul acestuia pentru extrădare, dar cu condiţia ca arestarea să fie făcută de poliţia franceză, deşi se ştia că ambasada nu avea posibilitatea s-o facă. Numai după noi insistenţe, Carol al II-lea cedează, dandu-şi acordul ca poliţia engleză să intervină în acest caz.

Marchiza de Brinvilliers simte primejdia şi părăseşte in grabă Anglia, oprindu-se în Olanda. Din anul 1673 pană la 25 martie 1676 ea cutreieră oraş după oraş şi în cele din urmă ajunge la Liege, care se afla încă în mana trupelor franceze. Louvois, secretar de stat,«informat despre prezenţa ei, însărcinează pe Desgrez, ofiţer de poliţie vestit pentru abilitatea sa, să aresteze pe marchiză, care se ascunsese într-o mănăstire. Desgrez, deghizat în preot, ar fi pătruns în mănăstire şi ar fi reuşit s-o atragă într-o cursă, sub pretextul unei aventuri galante, pentru care, cu toate întâmplările din ultimii ani, marchiza mai păstrase încă un puternic interes. Cu prilejul arestării, este găsită la marchiză o a treia casetă, care conţinea înspăimantă-toarea şi cinica spovedanie a crimelor sale, descrisă în amănunţime.

---

Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 21 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---