Statistics:
Visits: 6,795 Votes: 5 Fame Riser |
Fame Rank
7
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe |
Aparuta in volumul ‘’Momente si schite’’ (1901) de I. L Caragiale, schita D-L Goe relateaza faptele determinate de un singur episod semnificativ din viata personajului principal Goe si anume calatoria cu trenul la Bucuresti in compania celor trei dame mam-mare, mamitica si tanti Mita.
Titlul reprezinta numele personajului principal caruia autorul i-a adaugat si apelativul reverentios ‘’domnul’’ care proiecteaza intentiile sale satirice inversand cele doua universuri umane caci Goe se comporta ca un om mare iar cele trei dame se comporta ridicol ,daca ne gandim ca Goe nu este un om mare, ci doar un copil rasfatat si obraznic, certat cu invatatura.
Personajul principal al schitei este Goe, numele lui figurand in titlul operei. El participa la toate momentele actiunii, fap tele importante fiind savarsite de el pe cand celelalte perosnaje reactioneaza in functie de nazbatiile “puisorului”.
Astfel, el este prezentat atat in asteptarea trenului in timpul calatoriei cat si in momentul sosirii in capitala.
Portretul fizic lipseste facand exceptie amanuntele oferite de autor cu privire la articolele de tip vestimentar cum ca tanarul purta un frumos costum de marina si palarie de paie.
Vestimentatia nu evidentiaza gustul pentru frumos ci aroganta afisata ostentativ,cu sprijinul material si moral al familiei, de un copil al carui singur ‘’merit’’ este acela de a fi ramas repetent.
Goe este rasfatat si lenes, needucat si obraznic, nu iubeste invatatura si de aceea a ramas repetent. Fara a avea vreun merit deosebit, el este invatat sa fie recompensat de familia sa chiar si atunci cand nu este cazul, sa primeasca totul la comanda si neconditionat. De aceea, i se pare normal ca si trenul sa soseasca atunci cand vrea el : ‘’mam-mare de ce nu mai vine ?...eu vreau sa vie. ‘’.
Obraznicatura crede ca e foarte destept asa cum crede de altfel intreaga familie ‘’e lucru mare cat e de destept, zice mam-mare’’ si de aceea se adreseaza jignitor mamei si bunicii cand e in discutie forma corecta a cuvantului marinar : ‘’vezi ca sunteti proaste amandoua ? intrerupse tanarul Goe. Nu se zice nici marinal si nici marinel…’’.
Aceeasi lipsa de buna crestere, bun simt si buna purtare o afiseaza si cand tanarul binevoitor ii spune sa nu scoata capul pe fereastra : ’’-Ce treaba ai tu uratule ? zice mititelul smucindu-se.’’
Urletele, tipetele, zbieretele sunt modul sau ‘’firesc’’ de a se manifesta ori de cate ori este nevoie sau ori de cate ori se afla in pericol, la care se adauga bataile din picior si cu pumnii : ‘’Sa opreasca ! zbiara si mai tare Goe batand cu piciorele si cu pumnii’’.
Cand se loveste la nas de clanta usii incepe sa ‘’urle’’ si cand se blocheaza in toaleta vagonului, dupa ce se aud ‘’bubuituri’’ in usa compartimentului,‘’urla disperat’’.
Goe este micul tiran al familiei pentru ca cele trei dame sunt supuse unor presiuni psihilogice pentru a-i accepta toate mofturile.
Escroc in devenire, el speculeaza cu abilitate slabiciunile familiei pentru a face noi nazbatii.
Profita de dragostea exagerata a familiei sale si de faptul ca este iertat de fiecare data si continua sa fie obraznic si neastamparat chiar si in preajma mamei sale.
In ciuda lenei sale si a incapacitatilor intelectuale, Goe este vazut de catre familia sa drept un baiat destept.
Trasaturile caracteristice ale personajului sunt scoase in evidenta indirect prin fapte dar mai ales prin felul de a vorbi. La aceasta modalitate de caracterizare se adauga relatiile cu celelalte personaje, fie ca sunt din familie fie ca sunt persoane straine, iar caracterizarea directa este realizata prin parerile deosebit de favorabile ale membrilor familiei.
Prin intamplarile imaginate, prin replicile pe care autorul i le atribuie lui Goe, autorul isi exprima dezaprobarea si dispretul total fata de personaj, fata de educatia primita in familie.
Goe reprezinta pe copilul rasfatat dintotdeauna si ne aminteste de relatiile permanente in timp dintre copiii rasfatati si parintii si bunicii lor ingaduitori.
Titlul reprezinta numele personajului principal caruia autorul i-a adaugat si apelativul reverentios ‘’domnul’’ care proiecteaza intentiile sale satirice inversand cele doua universuri umane caci Goe se comporta ca un om mare iar cele trei dame se comporta ridicol ,daca ne gandim ca Goe nu este un om mare, ci doar un copil rasfatat si obraznic, certat cu invatatura.
Personajul principal al schitei este Goe, numele lui figurand in titlul operei. El participa la toate momentele actiunii, fap tele importante fiind savarsite de el pe cand celelalte perosnaje reactioneaza in functie de nazbatiile “puisorului”.
Astfel, el este prezentat atat in asteptarea trenului in timpul calatoriei cat si in momentul sosirii in capitala.
Portretul fizic lipseste facand exceptie amanuntele oferite de autor cu privire la articolele de tip vestimentar cum ca tanarul purta un frumos costum de marina si palarie de paie.
Vestimentatia nu evidentiaza gustul pentru frumos ci aroganta afisata ostentativ,cu sprijinul material si moral al familiei, de un copil al carui singur ‘’merit’’ este acela de a fi ramas repetent.
Goe este rasfatat si lenes, needucat si obraznic, nu iubeste invatatura si de aceea a ramas repetent. Fara a avea vreun merit deosebit, el este invatat sa fie recompensat de familia sa chiar si atunci cand nu este cazul, sa primeasca totul la comanda si neconditionat. De aceea, i se pare normal ca si trenul sa soseasca atunci cand vrea el : ‘’mam-mare de ce nu mai vine ?...eu vreau sa vie. ‘’.
Obraznicatura crede ca e foarte destept asa cum crede de altfel intreaga familie ‘’e lucru mare cat e de destept, zice mam-mare’’ si de aceea se adreseaza jignitor mamei si bunicii cand e in discutie forma corecta a cuvantului marinar : ‘’vezi ca sunteti proaste amandoua ? intrerupse tanarul Goe. Nu se zice nici marinal si nici marinel…’’.
Aceeasi lipsa de buna crestere, bun simt si buna purtare o afiseaza si cand tanarul binevoitor ii spune sa nu scoata capul pe fereastra : ’’-Ce treaba ai tu uratule ? zice mititelul smucindu-se.’’
Urletele, tipetele, zbieretele sunt modul sau ‘’firesc’’ de a se manifesta ori de cate ori este nevoie sau ori de cate ori se afla in pericol, la care se adauga bataile din picior si cu pumnii : ‘’Sa opreasca ! zbiara si mai tare Goe batand cu piciorele si cu pumnii’’.
Cand se loveste la nas de clanta usii incepe sa ‘’urle’’ si cand se blocheaza in toaleta vagonului, dupa ce se aud ‘’bubuituri’’ in usa compartimentului,‘’urla disperat’’.
Goe este micul tiran al familiei pentru ca cele trei dame sunt supuse unor presiuni psihilogice pentru a-i accepta toate mofturile.
Escroc in devenire, el speculeaza cu abilitate slabiciunile familiei pentru a face noi nazbatii.
Profita de dragostea exagerata a familiei sale si de faptul ca este iertat de fiecare data si continua sa fie obraznic si neastamparat chiar si in preajma mamei sale.
In ciuda lenei sale si a incapacitatilor intelectuale, Goe este vazut de catre familia sa drept un baiat destept.
Trasaturile caracteristice ale personajului sunt scoase in evidenta indirect prin fapte dar mai ales prin felul de a vorbi. La aceasta modalitate de caracterizare se adauga relatiile cu celelalte personaje, fie ca sunt din familie fie ca sunt persoane straine, iar caracterizarea directa este realizata prin parerile deosebit de favorabile ale membrilor familiei.
Prin intamplarile imaginate, prin replicile pe care autorul i le atribuie lui Goe, autorul isi exprima dezaprobarea si dispretul total fata de personaj, fata de educatia primita in familie.
Goe reprezinta pe copilul rasfatat dintotdeauna si ne aminteste de relatiile permanente in timp dintre copiii rasfatati si parintii si bunicii lor ingaduitori.
Tag-uri: caracterizarea personajului principal, schita, d-l goe |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 26 January '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :