Balada populară „Mioriţa” este capodopera absolută a folclorului românesc. Ea a fost publicată de poetul Vasile Alecsandri în 1852 într-o primă culegere intitulată „Poezii populare. Balade adunate şi îndreptate” şi reprezintă forma cea mai şlefuită şi mai densă dintre toate cele peste o mie de variante care circulă pe teritoriul ţării.

Fiind o expresie exemplara a sufletului românesc, balada aceasta a fascinat de la început nu numai pe români, dar şi pe străini. Istoricul şi publicistul Jules Michelet, traducând-o în limba franceză pentru prima oară în 1854, o considera „un lucru atât de sfânt şi emoţionant, încât îţi sfâşie inima”, în timp ce savantul austriac Leu Spitzer, analizând valoarea ei poetică, o considera „una din mari le creaţii ale literaturii mondiale”

Românii – scriitori, esteticieni, filosofi sau folclorişti, studiind o masă de documente poetice populare, au ajuns să demonstreze că avem de-a face cu o capodoperă care nu încetează să emoţioneze profund şi astăzi, atât prin frumuseţile sale poetice, cât şi prin simbolismele, cu implicaţiile lor rituale şi semnificative, aşa cum afirma chiar Mircea Eliade.

Tema baladei o constituie o dramă din viaţa păstorească, petrecută în timpul transhumanţei care umplea odinioară spaţiul carpato-dunărean. G. Călinescu o considera unul dintre miturile noastre fundamentale care simbolizează „existenţa pastorală a poporului român”.

Subiectul este simplu: o mioară năzdrăvană îşi avertizează stăpânul că tovarăşii lui, invidioşi pe turmele lui „mândre”, pe câinii săi mai „bărbaţi”, şi-au pus în gând să îl omoare. Păstorul moldovean se adresează atunci oiţei lui, transmiţându-i ultimele sale dorinţe. El o roagă să îi spună baciului ungurean şi celui vrâncean să-l îngroape în strungă pentru a fi mai aproape de oi şi pentru a-şi auzi câinii. Îi mai cere să îi pună la căpătâi trei fluiere: vântul „când a bate”, mioarele auzind cântecul, se vor aduna şi îl vor plânge cu „lacrimi de sânge”. Ciobănaşul o mai roagă să nu vorbească de omor, ci să spună că s-a însurat şi că la nunta lui „a căzut o stea”, că „soarele şi luna/ i-au ţinut cununa”, că preoţii i-au fost „munţii mari”, lăutari – păsările, iar nuntaşi – brazii şi păltinaşii.

Dar, dacă va întâlni o maică bătrână înlăcrimată care întreabă de un „mândru ciobănel”, să-i spună doar că el s-a însurat „C-o fată de crai/Pe-o gură de rai”, dar mamei să nu îi spună nimic de felul neobişnuit în care s-a celebrat nunta – nici un cuvânt despre steaua care „a căzut”, nici despre faptul că „soarele şi luna” i-au „ţinut cununa”. Într-un cuvânt, ciobănaşul îi cere oiţei să îi vorbească numai despre nuntă, nu şi despre moarte.

Numeroşi specialişti au demonstrat originea precreştină a „Mioriţei”. Printre aceştia se numără folcloristul Ion Diaconu, Mircea Eliade, Ion Lovinesc şi mulţi alţii. Ion Diaconu descoperea în celebra baladă „un rest de poezie păgână cu elemente naturiste reale, înfăţişând împreunarea sufletului ciobănesc cu imensitatea cosmică, un strat poetic anterior adaptării sufletului daco-roman la valorile creştine”. Aşadar, Mircea Eliade, nefiind atestate concepte specific creştine în „Mioriţa, ne precizează că aici nu există decât episodul bătrânei mame căutându-şi fiul, care aminteşte despre peregrinările Fecioarei în căutarea lui Iisus”.

Marele Nichita Stănescu afirma despre „Mioriţa” : „Fără această baladă noi n-am fi fost niciodată poeţi. Ne-ar fi lipsit această dimensiune fundamentală. *Mioriţa* este şcoala tristeţii naţionale. Matricea. Matca. Regina. Sunetul ei este sunetul ţâţei alăptând. Vechea ei este vechea celui care îşi apără plodul. Nu este un cântec de pierdere. Cine pierde aşa cum a pierdut ciobanul *Mioriţei* este înstăpânit în sufletul pământului pentru că noi toţi ne-am născut pe pământ. Pentru că pământul este carnea strămoşilor noştri şi carnea strămoşilor pomilor aşa este: pom şi om. În limba noastră, diferenţa dintre pom şi om este diferenţa dintre consoană şi vocală”.

Sursa Imaginii - journaldunet.com

---

Tag-uri: folclor, balada,

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 17 December '07

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---