Statistics:
Visits: 2,902 Votes: 3 Fame Riser |
Fame Rank
7
Fame Riser
|
|||||||||||
Balada "Miorita"
Q: | Intreaba despre Balada "Miorita" |
Balada populară „Mioriţa†este capodopera absolută a folclorului românesc. Ea a fost publicată de poetul Vasile Alecsandri în 1852 într-o primă culegere intitulată „Poezii populare. Balade adunate şi îndreptate†şi reprezintă forma cea mai şlefuită şi mai densă dintre toate cele peste o mie de variante care circulă pe teritoriul ţării.
Fiind o expresie exemplara a sufletului românesc, balada aceasta a fascinat de la început nu numai pe români, dar ÅŸi pe străini. Istoricul ÅŸi publicistul Jules Michelet, traducând-o în limba franceză pentru prima oară în 1854, o considera „un lucru atât de sfânt ÅŸi emoÅ£ionant, încât îţi sfâşie inima†, în timp ce savantul austriac Leu Spitzer, analizând valoarea ei poetică, o considera „una din marile creaÅ£ii ale literaturii mondialeâ€
Românii – scriitori, esteticieni, filosofi sau folclorişti, studiind o masă de documente poetice populare, au ajuns să demonstreze că avem de-a face cu o capodoperă care nu încetează să emoţioneze profund şi astăzi, atât prin frumuseţile sale poetice, cât şi prin simbolismele, cu implicaţiile lor rituale şi semnificative, aşa cum afirma chiar Mircea Eliade.
Tema baladei o constituie o dramă din viaÅ£a păstorească, petrecută în timpul transhumanÅ£ei care umplea odinioară spaÅ£iul carpato-dunărean. G. Călinescu o considera unul dintre miturile noastre fundamentale care simbolizează „existenÅ£a pastorală a poporului românâ€.
Subiectul este simplu: o mioară năzdrăvană îşi avertizează stăpânul că tovarăşii lui, invidioÅŸi pe turmele lui „mândreâ€, pe câinii săi mai „bărbaÅ£iâ€, ÅŸi-au pus în gând să îl omoare. Păstorul moldovean se adresează atunci oiÅ£ei lui, transmiţându-i ultimele sale dorinÅ£e. El o roagă să îi spună baciului ungurean ÅŸi celui vrâncean să-l îngroape în strungă pentru a fi mai aproape de oi ÅŸi pentru a-ÅŸi auzi câinii. ÃŽi mai cere să îi pună la căpătâi trei fluiere: vântul „când a bateâ€, mioarele auzind cântecul, se vor aduna ÅŸi îl vor plânge cu „lacrimi de sângeâ€. CiobănaÅŸul o mai roagă să nu vorbească de omor, ci să spună că s-a însurat ÅŸi că la nunta lui „a căzut o steaâ€, că „soarele ÅŸi luna/ i-au Å£inut cununaâ€, că preoÅ£ii i-au fost „munÅ£ii mariâ€, lăutari – păsările, iar nuntaÅŸi – brazii ÅŸi păltinaÅŸii.
Dar, dacă va întâlni o maică bătrână înlăcrimată care întreabă de un „mândru ciobănelâ€, să-i spună doar că el s-a însurat „C-o fată de crai/Pe-o gură de raiâ€, dar mamei să nu îi spună nimic de felul neobiÅŸnuit în care s-a celebrat nunta – nici un cuvânt despre steaua care „a căzutâ€, nici despre faptul că „soarele ÅŸi luna†i-au „ţinut cununaâ€. ÃŽntr-un cuvânt, ciobănaÅŸul îi cere oiÅ£ei să îi vorbească numai despre nuntă, nu ÅŸi despre moarte.
NumeroÅŸi specialiÅŸti au demonstrat originea precreÅŸtină a „MioriÅ£eiâ€. Printre aceÅŸtia se numără folcloristul Ion Diaconu, Mircea Eliade, Ion Lovinesc ÅŸi mulÅ£i alÅ£ii. Ion Diaconu descoperea în celebra baladă „un rest de poezie păgână cu elemente naturiste reale, înfăţişând împreunarea sufletului ciobănesc cu imensitatea cosmică, un strat poetic anterior adaptării sufletului daco-roman la valorile creÅŸtineâ€. AÅŸadar, Mircea Eliade, nefiind atestate concepte specific creÅŸtine în „MioriÅ£a, ne precizează că aici nu există decât episodul bătrânei mame căutându-ÅŸi fiul, care aminteÅŸte despre peregrinările Fecioarei în căutarea lui Iisusâ€.
Marele Nichita Stănescu afirma despre „MioriÅ£a†: „Fără această baladă noi n-am fi fost niciodată poeÅ£i. Ne-ar fi lipsit această dimensiune fundamentală. *MioriÅ£a* este ÅŸcoala tristeÅ£ii naÅ£ionale. Matricea. Matca. Regina. Sunetul ei este sunetul ţâţei alăptând. Vechea ei este vechea celui care îşi apără plodul. Nu este un cântec de pierdere. Cine pierde aÅŸa cum a pierdut ciobanul *MioriÅ£ei* este înstăpânit în sufletul pământului pentru că noi toÅ£i ne-am născut pe pământ. Pentru că pământul este carnea strămoÅŸilor noÅŸtri ÅŸi carnea strămoÅŸilor pomilor aÅŸa este: pom ÅŸi om. ÃŽn limba noastră, diferenÅ£a dintre pom ÅŸi om este diferenÅ£a dintre consoană ÅŸi vocalăâ€.
Sursa Imaginii - journaldunet.com
Fiind o expresie exemplara a sufletului românesc, balada aceasta a fascinat de la început nu numai pe români, dar ÅŸi pe străini. Istoricul ÅŸi publicistul Jules Michelet, traducând-o în limba franceză pentru prima oară în 1854, o considera „un lucru atât de sfânt ÅŸi emoÅ£ionant, încât îţi sfâşie inima†, în timp ce savantul austriac Leu Spitzer, analizând valoarea ei poetică, o considera „una din marile creaÅ£ii ale literaturii mondialeâ€
Românii – scriitori, esteticieni, filosofi sau folclorişti, studiind o masă de documente poetice populare, au ajuns să demonstreze că avem de-a face cu o capodoperă care nu încetează să emoţioneze profund şi astăzi, atât prin frumuseţile sale poetice, cât şi prin simbolismele, cu implicaţiile lor rituale şi semnificative, aşa cum afirma chiar Mircea Eliade.
Tema baladei o constituie o dramă din viaÅ£a păstorească, petrecută în timpul transhumanÅ£ei care umplea odinioară spaÅ£iul carpato-dunărean. G. Călinescu o considera unul dintre miturile noastre fundamentale care simbolizează „existenÅ£a pastorală a poporului românâ€.
Subiectul este simplu: o mioară năzdrăvană îşi avertizează stăpânul că tovarăşii lui, invidioÅŸi pe turmele lui „mândreâ€, pe câinii săi mai „bărbaÅ£iâ€, ÅŸi-au pus în gând să îl omoare. Păstorul moldovean se adresează atunci oiÅ£ei lui, transmiţându-i ultimele sale dorinÅ£e. El o roagă să îi spună baciului ungurean ÅŸi celui vrâncean să-l îngroape în strungă pentru a fi mai aproape de oi ÅŸi pentru a-ÅŸi auzi câinii. ÃŽi mai cere să îi pună la căpătâi trei fluiere: vântul „când a bateâ€, mioarele auzind cântecul, se vor aduna ÅŸi îl vor plânge cu „lacrimi de sângeâ€. CiobănaÅŸul o mai roagă să nu vorbească de omor, ci să spună că s-a însurat ÅŸi că la nunta lui „a căzut o steaâ€, că „soarele ÅŸi luna/ i-au Å£inut cununaâ€, că preoÅ£ii i-au fost „munÅ£ii mariâ€, lăutari – păsările, iar nuntaÅŸi – brazii ÅŸi păltinaÅŸii.
Dar, dacă va întâlni o maică bătrână înlăcrimată care întreabă de un „mândru ciobănelâ€, să-i spună doar că el s-a însurat „C-o fată de crai/Pe-o gură de raiâ€, dar mamei să nu îi spună nimic de felul neobiÅŸnuit în care s-a celebrat nunta – nici un cuvânt despre steaua care „a căzutâ€, nici despre faptul că „soarele ÅŸi luna†i-au „ţinut cununaâ€. ÃŽntr-un cuvânt, ciobănaÅŸul îi cere oiÅ£ei să îi vorbească numai despre nuntă, nu ÅŸi despre moarte.
NumeroÅŸi specialiÅŸti au demonstrat originea precreÅŸtină a „MioriÅ£eiâ€. Printre aceÅŸtia se numără folcloristul Ion Diaconu, Mircea Eliade, Ion Lovinesc ÅŸi mulÅ£i alÅ£ii. Ion Diaconu descoperea în celebra baladă „un rest de poezie păgână cu elemente naturiste reale, înfăţişând împreunarea sufletului ciobănesc cu imensitatea cosmică, un strat poetic anterior adaptării sufletului daco-roman la valorile creÅŸtineâ€. AÅŸadar, Mircea Eliade, nefiind atestate concepte specific creÅŸtine în „MioriÅ£a, ne precizează că aici nu există decât episodul bătrânei mame căutându-ÅŸi fiul, care aminteÅŸte despre peregrinările Fecioarei în căutarea lui Iisusâ€.
Marele Nichita Stănescu afirma despre „MioriÅ£a†: „Fără această baladă noi n-am fi fost niciodată poeÅ£i. Ne-ar fi lipsit această dimensiune fundamentală. *MioriÅ£a* este ÅŸcoala tristeÅ£ii naÅ£ionale. Matricea. Matca. Regina. Sunetul ei este sunetul ţâţei alăptând. Vechea ei este vechea celui care îşi apără plodul. Nu este un cântec de pierdere. Cine pierde aÅŸa cum a pierdut ciobanul *MioriÅ£ei* este înstăpânit în sufletul pământului pentru că noi toÅ£i ne-am născut pe pământ. Pentru că pământul este carnea strămoÅŸilor noÅŸtri ÅŸi carnea strămoÅŸilor pomilor aÅŸa este: pom ÅŸi om. ÃŽn limba noastră, diferenÅ£a dintre pom ÅŸi om este diferenÅ£a dintre consoană ÅŸi vocalăâ€.
Sursa Imaginii - journaldunet.com
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 17 December '07
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :