Statistics:
Visits: 4,454 Votes: 3 Fame Riser |
Fame Rank
5
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
Q: | Intreaba despre Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita |
Monologul ciobanului moldovean ocupa cea mai mare parte a baladei si este un episod liric (exprimand gandurile si sentimentele celui sortit sa moara). O lectura atenta a acestui monolog-testament, pune in evidenta mai multe subteme:
a) Subtema mormantului:
instiintat de mioara nazdravana ca va fi ucis, pastorul moldovean le transfera sarcina ingroparii sale celor doi jertfitori:
"Sa-i spui lui vrancean
Si lui ungurean
Ca sa ma ingroape
Aice pe-aproape,
In strunga de oi,
Sa fiu tot cu voi;
In dosul stanii
Sa-mi aud canii"
Dorind sa fie ingropat in preajma a ceea ce i-a fost drag, ciobanul isi prelungeste, dincolo de moarte conturul existential. Totodata, cele trei fluiere (de fag, de os si de soc) inlocuiesc, aici, obiectele rituale care, la orice inmormantare, au rolul de a fa cilita "'marea calatorie" a celui plecat. De altfel, in opinia unor comentatori, oile care vor plange "Cu lacrimi de sange" reprezinta bocitoarele.
Din monologul ciobanului lipsesc atat imaginea cimitirului cat si cea a bisericii; acestea sunt substituite cu un peisaj amplificat cosmic si transformat apoi intr-o feerie de impresionanta maretie.
intreg spatiul mortii si al "nuntii" se afla in vecinatatea "gurii de rai" (adica, in vecinatatea sacrului2); de aici deriva fiorul cosmic pe care-l degaja monologul ciobanului, ca reflectare a unui "cosmos liturgic" (Mircea Eliade) in care se intoarce faptura umana.
b) Subtema destinului:
Ca si in marile tragedii antice, apare, in balada, un puternic sentiment al destinului uman.
Cel ales pentru a-l ilustra este un "Mandru ciobanel†care ar fi trebuit sa se bucure de viata, avand toate atributele necesare: frumusete, bogatie, cultul muncii, duiosie, sentimentul naturii. '
Portretul (de o mare frumusete) pe care i-l face "maicuta batrana", il deosebeste profund de ceilalti doi ciobani (siluete palide, nediferentiate, aduse la unitate prin rolul comun in infaptuirea destinului baciului moldovean). El este "dalbul de pribeag" care, in minunatul episod al alegoriei moarte-nunta, primeste "cununa" nuntirii cosmice:
"Soarele si luna Mi-au tinut cununa ".
O "fata" a omului se indreapta spre lumina solara si spre viata, cealalta se inclina spre neguri de noapte si de moarte, intr-o eterna reintoarcere la origini: rupta din Univers prin nastere, fiinta umana i se reintegreaza acestuia prin moarte, intr-o mereu repetata "nunta".
Tocmai in aceasta nostalgie a originilor, in sentimentul ca, prin moarte, omul trebuie sa se reintoarca la Mama-Univers, sta mult comentata seninatate a ciobanului moldovean.
Soarta lui este specifica tuturor oamenilor; moartea este "A lumii mireasa' (s.n.) fiindu-le data tuturor.
Aceasta constiinta a vremelniciei umane da nastere unui acut sentiment de jale, iar versurile: "Ca la nunta mea A cazut o stea" subliniaza, din nou, legatura dintre om si Cosmos.
c) Subtema "maicuta indurerata" include doua portrete (al batranei si al ciobanului).
Primul (alcatuit cu ajutorul epitetului "batrana" si al epitetului substantival "cu braul de lana") este sumar, accentul cazand pe dramatismul cautarii celui disparut; in acest sens, suita de epitete gerundivale ("lacrimand", "alergand "intreband'', "zicand") ca si intrebarile fara raspuns, ridica tragedia mamei la proportii universale.
Al doilea portret (realizat prin paralelism enumerativ si prin comparatii metaforice de o mare frumusete), atesta dragostea si duiosia mamei pentru fiul pierdut.
Cea mai impresionanta parte a acestui monolog liric o constituie alegoria moarte-nunta.
a) Subtema mormantului:
instiintat de mioara nazdravana ca va fi ucis, pastorul moldovean le transfera sarcina ingroparii sale celor doi jertfitori:
"Sa-i spui lui vrancean
Si lui ungurean
Ca sa ma ingroape
Aice pe-aproape,
In strunga de oi,
Sa fiu tot cu voi;
In dosul stanii
Sa-mi aud canii"
Dorind sa fie ingropat in preajma a ceea ce i-a fost drag, ciobanul isi prelungeste, dincolo de moarte conturul existential. Totodata, cele trei fluiere (de fag, de os si de soc) inlocuiesc, aici, obiectele rituale care, la orice inmormantare, au rolul de a fa cilita "'marea calatorie" a celui plecat. De altfel, in opinia unor comentatori, oile care vor plange "Cu lacrimi de sange" reprezinta bocitoarele.
Din monologul ciobanului lipsesc atat imaginea cimitirului cat si cea a bisericii; acestea sunt substituite cu un peisaj amplificat cosmic si transformat apoi intr-o feerie de impresionanta maretie.
intreg spatiul mortii si al "nuntii" se afla in vecinatatea "gurii de rai" (adica, in vecinatatea sacrului2); de aici deriva fiorul cosmic pe care-l degaja monologul ciobanului, ca reflectare a unui "cosmos liturgic" (Mircea Eliade) in care se intoarce faptura umana.
b) Subtema destinului:
Ca si in marile tragedii antice, apare, in balada, un puternic sentiment al destinului uman.
Cel ales pentru a-l ilustra este un "Mandru ciobanel†care ar fi trebuit sa se bucure de viata, avand toate atributele necesare: frumusete, bogatie, cultul muncii, duiosie, sentimentul naturii. '
Portretul (de o mare frumusete) pe care i-l face "maicuta batrana", il deosebeste profund de ceilalti doi ciobani (siluete palide, nediferentiate, aduse la unitate prin rolul comun in infaptuirea destinului baciului moldovean). El este "dalbul de pribeag" care, in minunatul episod al alegoriei moarte-nunta, primeste "cununa" nuntirii cosmice:
"Soarele si luna Mi-au tinut cununa ".
O "fata" a omului se indreapta spre lumina solara si spre viata, cealalta se inclina spre neguri de noapte si de moarte, intr-o eterna reintoarcere la origini: rupta din Univers prin nastere, fiinta umana i se reintegreaza acestuia prin moarte, intr-o mereu repetata "nunta".
Tocmai in aceasta nostalgie a originilor, in sentimentul ca, prin moarte, omul trebuie sa se reintoarca la Mama-Univers, sta mult comentata seninatate a ciobanului moldovean.
Soarta lui este specifica tuturor oamenilor; moartea este "A lumii mireasa' (s.n.) fiindu-le data tuturor.
Aceasta constiinta a vremelniciei umane da nastere unui acut sentiment de jale, iar versurile: "Ca la nunta mea A cazut o stea" subliniaza, din nou, legatura dintre om si Cosmos.
c) Subtema "maicuta indurerata" include doua portrete (al batranei si al ciobanului).
Primul (alcatuit cu ajutorul epitetului "batrana" si al epitetului substantival "cu braul de lana") este sumar, accentul cazand pe dramatismul cautarii celui disparut; in acest sens, suita de epitete gerundivale ("lacrimand", "alergand "intreband'', "zicand") ca si intrebarile fara raspuns, ridica tragedia mamei la proportii universale.
Al doilea portret (realizat prin paralelism enumerativ si prin comparatii metaforice de o mare frumusete), atesta dragostea si duiosia mamei pentru fiul pierdut.
Cea mai impresionanta parte a acestui monolog liric o constituie alegoria moarte-nunta.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 17 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :