Statistics:
Visits: 1,065 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat: Marchiza de Brinvilliers, ucigasa fratilor ei
Q: | Intreaba despre Referat: Marchiza de Brinvilliers, ucigasa fratilor ei |
Dupa ce marchiza de Brinvilliers reuseste sa isi otraveasca tatal, aceasta îşi risipeşte în scurt timp partea ei de moştenire. La randul său, marchizul de Brinvilliers îşi iroseşte ti el propria avere în lux şi petreceri. In anul 1670, unul dintre domeniile sale este scos în vanzare la cererea creditorilor. Marchiza, afland aceasta, dă foc domeniului. în faţa dificultăţilor financiare crescande, marchiza, împreună cu Sainte-Croix, hotărăşte suprimarea celor doi fraţi ai săi. Cum aceştia locuiau în aceeaşi casă, planul marchizei de a-i ucide în acelaşi timp era uşor de înfăptuit.
Este momentul în care intră în scenă omul lui Sainte-Croix, La Chaussee, angajat prin intermediul m archizei în serviciul fraţilor săi şi care zi de zi le va servi, cu fiecare prilej. o doză de otravă. în felul acesta, unul moare in 1670, iar celălalt în luna septembrie a aceluiaşi an. Iată cum şi-a omorat fraţii (această crimă fiind descrisă iar de marchiză) : în anul 1669, marchiza a reuşit să angajat un om cu caracter mizerabil, numit Jean Hamelin zis La Chaussee, în calitate de lacheu la fratele său, care era consilier la Curte. Cei doi fraţi locuiau împreună.
Chaussee avea astfel ocazia propice pentru a-i otrăvi, intr-o zi, în timp ce servea pe locotenentul civil, doza pe are i-o strecurase în pahar era aşa de mare, încat acesta s-a ridicat şi a strigat : „Ah ! mizerabile, ce mi-ai dat ? Cred că vrei să mă otrăveşti !" şi i-a ordonat secretarului său să guste din pahar. Acesta a înghiţit o linguriţă din băutură şi a declarat că a simţit un puternic gust de vitriol. La Chaussee nu şi-a pierdut capul : „Este fără îndoială paharul de care s-a servit Lacroix, valetul de cameră, care astăzi de dimineaţă şi-a luat doctoria", şi s-a grăbit să arunce conţinutul paharului în focul care ardea în cămin. Locotenentul civil a plecat la proprietatea sa din Villeguoy, in Beauce, pentru a petrece sărbătorile paştelui. Paştele cădea, în anul 1670, la 6 aprilie. Fratele său, consilierul, l-a însoţit. El a adus un singur servitor, pe La Chaussee. în timpul şederii la Villeguoy, La Chaussee a dat „o mană de ajutor" bucătarilor. S-a servit la masă un pateu cu ciuperci. Toţi cei care au mancat din el s-au simţit a doua zi foarte rău. La 12 aprilie s-au reîntors la Paris. Locotenentul civil avea faţa unui om suferind.
Detaliile otrăvirii sunt oribile: asupra lui Antoine dAubray, care avea o constituţie robustă, otrava nu a fost în măsură şă-şi facă efectul atat de repede. La Chaussee era mereu prezent în preajma stăpinului său şi îi administra otrava cu orice prilej. Otrăvitul răspândea în jur un miros groaznic, aşa încat nimeni nu putea râmane mai mult de dteva clipe în camera lui ; în plus era căzut într-o stare de apatie şi nimeni nu putea sta de vorbă eu el. La Chaussee, singurul dintre toţi. nu se da în lături de a-.şi îngriji stăpanul şi de a-i schimba aşternutul şi salteaua, care aveau un miros neînchipuit de rău.
In acest, timp, marchiza de Brinvilliers era la Sains, în Picardie. Ea a povestit lui Briancourt, educatorul copiilor săi care-i devenise amant, că era ocupată cu otrăvirea fratelui ei, consilierul ; îi explică că vrea să clădească o „casă solidă" şi că fiul ei cel mai mare, care se numea deja „Preşedintele", va îndeplini într-o zi sarcinile locotenentului civil d'Aubray. Marchiza a mai adăugat : „mai este încă ceva de făcut".
Marchiza de Brinvilliers căuta să-şi crească copiii, „care erau din carnea sa", conform visurilor strălucite pe care ea le nutrea pentru viitorul „casei". Este adevărat că a încercat să-şi otrăvească fata cea mai mare, însă a făcut aceasta pentru faptul că era cam prostuţă. ...Regretand gestul, s-a grăbit s-o salveze, dandu-i să bea lapte.
Chinurile locotenentului civil, fratele marchizei, au durat trei luni. „El slăbea, avea să declare doctorul care-l îngrijea, se usca văzand cu ochii, îi pierise pofta de mancare, vomita des şi se plangea că-l arde ceva în stomac". Consilierul de la Curte a murit în septembrie următor. De această dată, doctorul Bachot, medicul casei, cat şi chirurgii Duvaux şi Dupre, precum şi farmacistul Gavârt au declarat după autopsie că defunctul a fost otrăvit ; însă, atat de puţin au fost bănuiţi adevăraţii autori ai crimei, încat La Chaussee a primit ca moştenire, din partea fostului său stăpan, suma de 100 de ecuşi drept răsplată pentru,„serviciul său devotat".
De data aceasta medicii care au făcut autopsia au declarat că moartea se datoreşte neîndoielnic otrăvii, dar cum marchiza nu-şi frecventa fraţii, iar La Chaussee era socotit ca un servitor credincios, căruia stăpanul său îi lăsase prin testament, după cum am văzut, un legat pentru serviciile aduse, nimeni n-a putut bănui pe adevăraţii făptaşi.
Este momentul în care intră în scenă omul lui Sainte-Croix, La Chaussee, angajat prin intermediul m archizei în serviciul fraţilor săi şi care zi de zi le va servi, cu fiecare prilej. o doză de otravă. în felul acesta, unul moare in 1670, iar celălalt în luna septembrie a aceluiaşi an. Iată cum şi-a omorat fraţii (această crimă fiind descrisă iar de marchiză) : în anul 1669, marchiza a reuşit să angajat un om cu caracter mizerabil, numit Jean Hamelin zis La Chaussee, în calitate de lacheu la fratele său, care era consilier la Curte. Cei doi fraţi locuiau împreună.
Chaussee avea astfel ocazia propice pentru a-i otrăvi, intr-o zi, în timp ce servea pe locotenentul civil, doza pe are i-o strecurase în pahar era aşa de mare, încat acesta s-a ridicat şi a strigat : „Ah ! mizerabile, ce mi-ai dat ? Cred că vrei să mă otrăveşti !" şi i-a ordonat secretarului său să guste din pahar. Acesta a înghiţit o linguriţă din băutură şi a declarat că a simţit un puternic gust de vitriol. La Chaussee nu şi-a pierdut capul : „Este fără îndoială paharul de care s-a servit Lacroix, valetul de cameră, care astăzi de dimineaţă şi-a luat doctoria", şi s-a grăbit să arunce conţinutul paharului în focul care ardea în cămin. Locotenentul civil a plecat la proprietatea sa din Villeguoy, in Beauce, pentru a petrece sărbătorile paştelui. Paştele cădea, în anul 1670, la 6 aprilie. Fratele său, consilierul, l-a însoţit. El a adus un singur servitor, pe La Chaussee. în timpul şederii la Villeguoy, La Chaussee a dat „o mană de ajutor" bucătarilor. S-a servit la masă un pateu cu ciuperci. Toţi cei care au mancat din el s-au simţit a doua zi foarte rău. La 12 aprilie s-au reîntors la Paris. Locotenentul civil avea faţa unui om suferind.
Detaliile otrăvirii sunt oribile: asupra lui Antoine dAubray, care avea o constituţie robustă, otrava nu a fost în măsură şă-şi facă efectul atat de repede. La Chaussee era mereu prezent în preajma stăpinului său şi îi administra otrava cu orice prilej. Otrăvitul răspândea în jur un miros groaznic, aşa încat nimeni nu putea râmane mai mult de dteva clipe în camera lui ; în plus era căzut într-o stare de apatie şi nimeni nu putea sta de vorbă eu el. La Chaussee, singurul dintre toţi. nu se da în lături de a-.şi îngriji stăpanul şi de a-i schimba aşternutul şi salteaua, care aveau un miros neînchipuit de rău.
In acest, timp, marchiza de Brinvilliers era la Sains, în Picardie. Ea a povestit lui Briancourt, educatorul copiilor săi care-i devenise amant, că era ocupată cu otrăvirea fratelui ei, consilierul ; îi explică că vrea să clădească o „casă solidă" şi că fiul ei cel mai mare, care se numea deja „Preşedintele", va îndeplini într-o zi sarcinile locotenentului civil d'Aubray. Marchiza a mai adăugat : „mai este încă ceva de făcut".
Marchiza de Brinvilliers căuta să-şi crească copiii, „care erau din carnea sa", conform visurilor strălucite pe care ea le nutrea pentru viitorul „casei". Este adevărat că a încercat să-şi otrăvească fata cea mai mare, însă a făcut aceasta pentru faptul că era cam prostuţă. ...Regretand gestul, s-a grăbit s-o salveze, dandu-i să bea lapte.
Chinurile locotenentului civil, fratele marchizei, au durat trei luni. „El slăbea, avea să declare doctorul care-l îngrijea, se usca văzand cu ochii, îi pierise pofta de mancare, vomita des şi se plangea că-l arde ceva în stomac". Consilierul de la Curte a murit în septembrie următor. De această dată, doctorul Bachot, medicul casei, cat şi chirurgii Duvaux şi Dupre, precum şi farmacistul Gavârt au declarat după autopsie că defunctul a fost otrăvit ; însă, atat de puţin au fost bănuiţi adevăraţii autori ai crimei, încat La Chaussee a primit ca moştenire, din partea fostului său stăpan, suma de 100 de ecuşi drept răsplată pentru,„serviciul său devotat".
De data aceasta medicii care au făcut autopsia au declarat că moartea se datoreşte neîndoielnic otrăvii, dar cum marchiza nu-şi frecventa fraţii, iar La Chaussee era socotit ca un servitor credincios, căruia stăpanul său îi lăsase prin testament, după cum am văzut, un legat pentru serviciile aduse, nimeni n-a putut bănui pe adevăraţii făptaşi.
Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 21 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :