FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 4,265
Votes: 1
Fame Riser
          
Fame Rank
2
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Personalitatile culturale ale perioadei interbelice

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   crima   omor   otrava   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   spionaj   contraspionaj   interese   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Personalitatile culturale ale perioadei interbelice

 Q:   Intreaba despre Personalitatile culturale ale perioadei interbelice       
Personalitatile culturale ale perioadei interbelice În prima jumătate a secolului nostru şi în special în perioada interbelică, oamenii de cultură români revin tot mai des la întrebări: cine suntem noi ? prin ce ne distingem ? cum ne diferenţiem de alte culturi europene ? până unde merge înrudirea spirituală cu alte naţiuni şi unde apare elementul caracteristic, specific ? al căror răspuns este dat de pe diferitele lor poziţii ideologice şi cu mijloacele proprii domeniului creaţiei spirituale în care acţionează.

În deceniile trecute se înscriu în această problematică: Vasile Alecsandri ca folclorist, Bogdan Petriceicu Haşdeu în studii de istorie etnografie şi lingvistică, Nicolae Densuşianu în "Dacia preistorică".

Cei mai apropiaţi unei asemenea căutări sunt istoricii:

Nicolae Iorga (187 1 -1940)
- personalitate activă în istoriografie, literatură, publicistică, politică
- îşi afirmă interesul pentru problematica naţională în literatură, ca teoretician al semănătorismului, curent cristalizat în jurul revistei cu acelaşi nume pe care a condus-o din 1903
- a văzut în civilizaţia românească o continuatoare legitimă a Bizanţului (în "Byzance apres Byzance").

Trăsăturile bizantine ale culturii româneşti sunt reluate şi de muzicologi, muzicieni, istorici de artă şi artistici plastici
-cercetările bizantinologului Nicolae Bănescu (1878-1971)
-cercetările preotului şi muzicologului I.D. Petrescu (1884-1970)
-creaţii ca "Oratoriul bizantin" al compozitorului Paul Constantinescu (1909-1963)
-studiile de iconografie bizantină şi românească veche ale istoricului de artă I.D. Ştefănescu (1886-1981)
-picturile în stil neo-bizantin ale lui Costin Petrescu (1871-1954).

Reconsiderarea ortodoxiei
- Nichifor Crainic - personalitate marcantă pentru ilustrarea ortodoxismului din cultura românească interbelică, al cărui nume este legat de revista "Gândirea" în jurul căreia gravita mişcarea de idei, de înnoire a trăirilor spirituale
- Nae Ionescu - profesor de logică şi filozofie, cu mare audienţă în rândul tinerilor studioşi din epocă, manifesta o atracţie aparte faţă de scrierile patristice citându-l mai ales pe Origene.

Interesul pentru etnografie şi folclor:
- in domeniul muzicii
- George Breazul (1887-1961) pune bazele "Arhivei fonogramice" - nucleul primei fonoteci cu specific de folclor din România la a cărei , îmbogăţire va contribui decisiv compozitorul şi folcloristul Constantin Brăiloiu (1893-1958)
- Bela Bartok (1881-1945) pasionat culegător de folclor românesc
- George Enescu (1881-1955) autor al binecunoscutelor "Rapsodii române", Suita a III-a "Săteasca", al sonatei a III-a pentru pian şi vioară.
- o serie de muzicieni prin creaţiile lor folclorice îşi exprimă admiraţia faţă de geniul muzical al poporului român: Mihail Jora, Marţian Negrea, Sabin Drăgoi, Tiberiu Brediceanu
- atracţia pentru universul rural este prezentă în unele creaţii literare ale epocii.

Semănătorismul este martor al acestui interes cu rădăcini într-o perioadă anterioară. Proza lui Liviu Rebreabnu, demonstrează ataşamentul literaturii române pentru tematica ţărănească, mult mai amplu tratată în cadrul studiului de istorie a literaturii române,
- tematica rurală este prezentă în pictura şi grafica vremii, în repetatele încercări de a constitui un stil naţional în arhitectură, în confecţionarea şi purtarea costumelor naţionale.

Cercetări în domeniul artei populare
- Al.Tzigara-Samurcaş (1927-1952) - iniţiator al colecţiilor Muzeului naţional de artă veche românească pentru care arhitectul N. Ghika-Budeşti a construit edificiul din Bucureşti, şos.Kisseleff în stil neo-românesc
- sociologul Dimitrie Guşti - conduce cercetări sistematice pe teren, cu grupuri de studenţi din rândul cărora s-au remarcat Traian Herseni, H.H.Stahl, Mihai Pop, Romulus Vulcănescu. Acesta organizează Muzeul Satului din Bucureşti.
- Romulus Vuia - organizează la Cluj un muzeu asemănător cu Muzeul Satului din Bucureşti
- Tache Papahagi - autorul corpusului de imagini "Images d’ethnographie roumaine" precum şi a multor culegeri de folclor.


Tag-uri: cultura, opere, tara, interbelic



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 12 March '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :