FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 3,540
Votes: 1
Fame Riser
          
Fame Rank
1
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Lacustra - Nivelurile textului poetic

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Lacustra - Nivelurile textului poetic

 Q:   Intreaba despre Lacustra - Nivelurile textului poetic       
Lacustra - Nivelurile textului poetic La nivel formal poezia este alcatuita din patru strofe, dispuse in mod simetric. Constructia ei este circulara. Lumea imaginata ca un cerc inchis este redata prin repetitia versurilor: “De-atatea nopti aud plouand”, “Sunt singur si ma bate-un gand”, “Spre locuintele lacustre”. Simetria strofei initiale si a celei finale confera monotonia.

Din punct de vedere fonetic, al prozodiei, frecventa versurilor a, o, u sugereaza plansul universal, tristetea metafizica, ultimele doua fiind vocale inchise.
Masura versurilor este de 8 silabe, versul este mediu, ritmul este iambic. In prima si in ultima strofa, monorima se realizeaza prin intermediul silabei “-and”, ceea ce sugereaza bocetul, plansetul cosmic al materiei. In celelalte doua strofe rimea za doar versurile al 2-lea si cel de-al 4-lea.

La nivel morfologic se remarca abundenta verbelor la prezent : aud, sunt, ma duce, dorm, ma izbeste, tresar, mi se pare, se intinde, ma gasesc, simt, se prabusesc., ce sugereaza permanenta starii de dezagregare. Gerunziile :”plouand, plangand, tresarind, asteptand” sugereaza monotonia, prelungirea la infinit a starii de disperare, tristetea cosmica. Folosirea repetata a verbului “aud” da imaginii poetice o dimensiune auditiva, plansul launtric devine plansul intregului univers.
La nivel lexical, cuvintele din sfera semantica a apei :”plouand, plangand, unde, val, ud” se organizeaza in doua campuri semantice: ploaia si lacustra.

La nivel stilistic, se observa prezenta rara a metaforei :”aud materia plangand”.
Prezenta unor motive literare precum: monotonia, ploaia, golul, nopatea, plansul, nevroza, inscrie aceasta poezie in lirica simbolista.


Tag-uri:



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 March '09


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :