Statistics:
Visits: 3,827 Votes: 2 Fame Riser |
Fame Rank
2.5
Fame Riser
|
|||||||||||
Eseu despre Folclor
Q: | Intreaba despre Eseu despre Folclor |
Etimologia cuvantului engl. Folk- (popor ) si lore-( stiinta ), intelepciune , deci intelepciunea poporului.
Definitie:
Totalitatea manifestarilor si creatiilor culturale ale unui popor, ce definsc specificul national si spiritual al acestuia, individualizandu-l.
Folclorul literar este o parte semnificativa ce cuprinde totalitatea creatiilor literare ce se caracdterizeaza prin oralitate, sincretism, traditionalism, sutor anonim si spirit colectiv, el constituind asa numita literatura nescrisa, produs al gandirii si simtirii oamenilor simpli.Acesta se poate defini prin trei cuvinte : dor, doina, colind, ce reprezinta specificul spiritual intre popoarelor lumii.Folclorul literar cuprinde specii ale genului epic(basme, povestiri, snoave, balade), liric(doine, cantece) str igaturi si chiar dramatic(tatrul popular,irozii,scenete).
Acestora li se adauga creatiile cu caracter setentios(proverbe, zicatori) cele legate de magie (descantecul) si enigmistica (ghicitorile).Marile teme si motive ale literaturii culte isi au sursa in folclor, deoarece aici apar pentru prima data motive, ca :transhumanta, testamentul ,al dezradacinarii, motivul zidului parasit al adoratiei si blestemului si teme ca :jertfa pentru creatie, comunicarea om-natura, binele si raul, iubirea cu dorul si jalea, revolta, ireversibilitatea timpului, etc. De aceea , creatia populara orala face parte integrata din literatura nationala, ea reprezentand un nesecat izvor de inspiratie, material de prelucrare si ,mai ales, model de limba pentru scriitori.
Literatura este ansamblul operelor care au caracter estetic. Opera creeaza un univers functional intr-un text ("fr. Texte, lat. Textus"), care contine un mesaj artistic.
"Textul literar nu descrie o lume preexistenta dar/ci, asumandu-si intrebarile acesteia, construieste iluzia unei asemenea lumi se deschide totodata cai pentru sugestia irealitatii: lumea nu este dar/ci pare ca este:"
(Dumitru Irimia- Introducerea in stilistica, Polirom, Iasi, 1999 ,p.246)
Scriitorii grupati in jurul revistei "Tel Quel" miscare initiala in anul 1970,(Philippe Sollers, Jean Ricardou,etc) promoveaza un concept nou, acela de scriitura, care inglobeaza literatura ca atare, si meditatia pe marginea ei.
Literatura devine astfel text, "practica textuala" sau "practica semnificanta", o forma care sintetizeaza toate tipurile de limbaje existente (artistic, jurnalistic, stiintific, filosofic ,etc.)intr-o perpetua incercare de stabilire a propriei identitati. Literatura este inteleasa ca fiind spatiul al tuturor limbajelor, ea tinde sa ajunga la statutul de gen literar unic, autarhic si polimorf.(Gh. Craciun-Introducere in teoria literaturii, Magister/Cartier, 1998, p.13-14.)
Textul este definit ca un ansamblu de semne, unitar si coerent ca sens. Semnul este inteles ca o unitate intre un semnificat si un semnificant(Ferdinand de Saussure).Textul se constituie ca ocurenta comunicativa, avand drept factori: emitatorul, mesajul, receptorul, canalul , codul. Functiile comunicarii sunt ,dupa Roman Jakobson,(Lingvistica si poetica),urmatoarele:
a)functia emotiva(expresiva) consta in exprimarea directa ,la persoana I a atitudinii vorbitorului;
b)functia conativa presupune orientarea asupra receptorului, adresare la persoana a II-a;
c)functia fatica inseamna orientarea asupra canalului, asupra circuitului comunicarii;
d)functia metalingvistica rezida in centrarea atentiei asupra codului;
e)functia poetica prezenta in poezie si in proza se realizeaza prin diferite mijloace: metrica, ritm, vers, figuri de sunet, figuri lexicale, etc;
Cu studierea sistemelor de semne, a limbajelor nu doar verbale, ci si plastice, gestuale se ocupa semiotica (Roman Jakobson).Semilogul Roland Barthes (Elemente de simiologie) considera semiologia ("fr.semiologie, gr. Semeion ","semn" si logos "vorbire despre ":"studiul"),o stiinta a semnelor, dar una limitata numai la aspectul lor conotativ si o subordoneaza lingvisticii: " Poate ca semiologia este chemata sa se absoarba intr-o translingvistica, a carei materie va fi mitul, povestirea, articolul de presa sau obiectele civilizatiei noastre, cu conditia sa fie vorbite (cu ajutorul presei, al limbajului interior, de ordin fantastic)"
(apud Maria Carpov -Introducere la semiologia literaturii, Univers, Bucuresti, 1979,p.45)
Definitie:
Totalitatea manifestarilor si creatiilor culturale ale unui popor, ce definsc specificul national si spiritual al acestuia, individualizandu-l.
Folclorul literar este o parte semnificativa ce cuprinde totalitatea creatiilor literare ce se caracdterizeaza prin oralitate, sincretism, traditionalism, sutor anonim si spirit colectiv, el constituind asa numita literatura nescrisa, produs al gandirii si simtirii oamenilor simpli.Acesta se poate defini prin trei cuvinte : dor, doina, colind, ce reprezinta specificul spiritual intre popoarelor lumii.Folclorul literar cuprinde specii ale genului epic(basme, povestiri, snoave, balade), liric(doine, cantece) str igaturi si chiar dramatic(tatrul popular,irozii,scenete).
Acestora li se adauga creatiile cu caracter setentios(proverbe, zicatori) cele legate de magie (descantecul) si enigmistica (ghicitorile).Marile teme si motive ale literaturii culte isi au sursa in folclor, deoarece aici apar pentru prima data motive, ca :transhumanta, testamentul ,al dezradacinarii, motivul zidului parasit al adoratiei si blestemului si teme ca :jertfa pentru creatie, comunicarea om-natura, binele si raul, iubirea cu dorul si jalea, revolta, ireversibilitatea timpului, etc. De aceea , creatia populara orala face parte integrata din literatura nationala, ea reprezentand un nesecat izvor de inspiratie, material de prelucrare si ,mai ales, model de limba pentru scriitori.
Literatura este ansamblul operelor care au caracter estetic. Opera creeaza un univers functional intr-un text ("fr. Texte, lat. Textus"), care contine un mesaj artistic.
"Textul literar nu descrie o lume preexistenta dar/ci, asumandu-si intrebarile acesteia, construieste iluzia unei asemenea lumi se deschide totodata cai pentru sugestia irealitatii: lumea nu este dar/ci pare ca este:"
(Dumitru Irimia- Introducerea in stilistica, Polirom, Iasi, 1999 ,p.246)
Scriitorii grupati in jurul revistei "Tel Quel" miscare initiala in anul 1970,(Philippe Sollers, Jean Ricardou,etc) promoveaza un concept nou, acela de scriitura, care inglobeaza literatura ca atare, si meditatia pe marginea ei.
Literatura devine astfel text, "practica textuala" sau "practica semnificanta", o forma care sintetizeaza toate tipurile de limbaje existente (artistic, jurnalistic, stiintific, filosofic ,etc.)intr-o perpetua incercare de stabilire a propriei identitati. Literatura este inteleasa ca fiind spatiul al tuturor limbajelor, ea tinde sa ajunga la statutul de gen literar unic, autarhic si polimorf.(Gh. Craciun-Introducere in teoria literaturii, Magister/Cartier, 1998, p.13-14.)
Textul este definit ca un ansamblu de semne, unitar si coerent ca sens. Semnul este inteles ca o unitate intre un semnificat si un semnificant(Ferdinand de Saussure).Textul se constituie ca ocurenta comunicativa, avand drept factori: emitatorul, mesajul, receptorul, canalul , codul. Functiile comunicarii sunt ,dupa Roman Jakobson,(Lingvistica si poetica),urmatoarele:
a)functia emotiva(expresiva) consta in exprimarea directa ,la persoana I a atitudinii vorbitorului;
b)functia conativa presupune orientarea asupra receptorului, adresare la persoana a II-a;
c)functia fatica inseamna orientarea asupra canalului, asupra circuitului comunicarii;
d)functia metalingvistica rezida in centrarea atentiei asupra codului;
e)functia poetica prezenta in poezie si in proza se realizeaza prin diferite mijloace: metrica, ritm, vers, figuri de sunet, figuri lexicale, etc;
Cu studierea sistemelor de semne, a limbajelor nu doar verbale, ci si plastice, gestuale se ocupa semiotica (Roman Jakobson).Semilogul Roland Barthes (Elemente de simiologie) considera semiologia ("fr.semiologie, gr. Semeion ","semn" si logos "vorbire despre ":"studiul"),o stiinta a semnelor, dar una limitata numai la aspectul lor conotativ si o subordoneaza lingvisticii: " Poate ca semiologia este chemata sa se absoarba intr-o translingvistica, a carei materie va fi mitul, povestirea, articolul de presa sau obiectele civilizatiei noastre, cu conditia sa fie vorbite (cu ajutorul presei, al limbajului interior, de ordin fantastic)"
(apud Maria Carpov -Introducere la semiologia literaturii, Univers, Bucuresti, 1979,p.45)
Tag-uri: eseu, literatura, definitie |
- Morometii de Marin Preda - rezumat (66014 visits)
- Chirita in provincie de Vasile Alecsandri - prezentare generala (40848 visits)
- Caracterul Bildungsroman al Povestii lui Harap Alb (24996 visits)
- Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (22419 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu - prezentare generala (22000 visits)
- Romania intre Orient si Occident (20124 visits)
- Figuri de stil - Definitii si exemple (20026 visits)
- Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri - Fisa de lectura (19758 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - demonstratie ca este povestire (17110 visits)
- Monastirea Argesului - comentariu literar (16106 visits)
- In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale - prezentare generala (15552 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (15220 visits)
- Lacustra de George Bacovia - comentariu literar (15064 visits)
- Vizita... de Ion Luca Caragiale - Caracterizarea personajului principal, Ionel (14686 visits)
- Plumb de George Bacovia - comentariu literar (13722 visits)
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Scoala
- Dispute
- Timp
- Cuvinte
- 10. 2
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Referat despre poezia Elegia a cincea scrisa de Nichita Stanescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a treia parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-prima parte
- Despre Marin Preda si opera sa
- Caracterizarea personajelor in opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a cincea parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a patra parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a treia parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a doua parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte
Categorie: Eseuri - ( Eseuri - Archiva)
Data Adaugarii: 21 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :