FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 452
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole

Intrebari despre Legendele Jocurilor Olimpice

- De când există jocuri pe eşichier? by Luiza

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   crima   omor   otrava   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   spionaj   contraspionaj   interese   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Legendele Jocurilor Olimpice

 Q:        
Legendele Jocurilor Olimpice 776 este data reţinută de tradiţie pentru celebrarea primelor Jocuri Olimpice. În orice caz, în acel an se reţine pentru prima dată numele unui învingător la aceste jocuri, un câştigător al cursei stadionului, probă ce rezumă, ea singură, această mare manifestare sportivă a epocii.

Acest reper cronologic are o importanţă considerabilă. Într-adevăr, în epoca elenistică, adică în secolele al IV-lea şi al lll-lea î.Hr., grecii au luat obiceiul de a data evenimentele istoriei lor conform cu olimpiadele, şi deci în funcţie de data simbolică 776. Aceasta, totuşi, nu este în unanimitate admisă de istoricii moderni care pledează pentru o dată mai îndepărtată... sau mai recentă.

Pe de o parte, într-adevăr, descoperirea în sanctuarul de la Olimpia a ex-voto-ului din teracotă, datând din secolul al X-lea Î.Hr., reprezentând care şi cai, îndeamnă la presupunerea că aceste curse hipice au putut avea loc aici încă din acea epocă. Pe de altă parte, înaintea secolului al Vll-lea Î.Hr, nici un vestigiu arheologic nu dă posibilitatea să se constate existenţa efectivă a unui stadion, monument considerabil totuşi, lung de aproximativ 190 m, şi din care ar fi trebuit să rămână urme; mai mult chiar, menţionarea altor probe în afară de cursă, care să permită să se vorbească de „jocuri" la plural, nu intervine decât în preajma aceleiaşi epoci, adică tardiv, în 708 î.Hr., pentru pentatlon, în 688, pentru box...

O altă legendă afirmă că Heracle (Hercule la romani) a debarcat la Olimpia venind dinspre Creta cu 15 secole Î.Hr. şi i-a pus la întrecere pe cei patru fraţi ai săi: Epimede, Idas, Peoneu şi lasius. A stabilit un traseu de 600 de picioare proprii (197,27 m), iar pe fratele învingător I-a încununat cu o ramură de măslin [stabilind tradiţia).
...
După ce I-a ucis pe Augias, regele Elidei, Heracle a răsădit trei sute de măslini şi a organizat jocuri la Olimpia, mulţumindu-i lui Zeus. Heracle, fiul reginei Alcmena curăţase faimoasele grajduri (necurăţate de 30 de ani) şi schimbase cursul râului Alpheios. Augias a refuzat să-i plătească simbria promisă, ba mai mult, a încercat să-l omoare, atrăgându-l într-o cursă.
...
Heracle a organizat o serbare funebră în onoarea lui Pelops, ocazie cu care a instituit întreceri sportive la cinci ramuri: alergare, aruncarea suliţei, aruncarea pietrei (discului), pugilat şi luptă. Heracle a câştigat probele de luptă şi pugilat.
...
Oinomaos, regele Pisei (pe teritoriul căreia se află Olimpia), se mândrea cu caii săi primiţi în dar de la tatăl său Ares, zeul războiului, dar şi cu frumoasa sa fiică Hipodamia (îmblânzitoarea de cai). Oracolul îi spusese că va fi omorât de către ginerele său şi prin urmare regele punea pretendenţilor condiţia să se întreacă cu el în cursa de care. învingătorului îi era făgăduită Hipodamia, învinsului - moartea. Pelops, care aflase că mulţi bărbaţi îşi pierduseră viaţa, I-a mituit pe Mirtilos, surugiul regelui, promiţându-i jumătate din regat şi acesta a înlocuit cu ceară cuiele de la roţile carului regal. Ceara s-a topit în timpul cursei, roţile s-au desfăcut de osii şi Oinomaos şi-a găsit sfârşitul. Pelops a luat-o de soţie pe Hipodamia, pe Mirtilos I-a aruncat în mare şi a domnit în pace. Urcarea pe tron a sărbătorit-o la Olimpia prin ţinerea unor jocuri atletice.

Aşa grăiesc legendele. Se dă chiar ca probabil anul 884 Î.Hr. versiune potrivit căreia Ifitos ar fi părintele Jocurilor Olimpice. Acesta a consultat-o pe preoteasa Pitia, apelând la oracolul de la Delfi, să-i spună ce trebuie să facă pentru a scăpa de ciuma ce făcea ravagii prin Peloponez. Zeii îi vor fi favorabili numai dacă regele Elidei, Ifitos, va restabili Jocurile Olimpice. Aşadar, ele nu erau la început.

Motive mult mai plauzibile sunt acelea că Ifitos se temea de potrivnicii săi şi a încheiat cu Licurg, regele puternicei Sparta, un pact consfinţind neutralitatea şi intangibilitatea Olimpiei. Olimpia a devenit teritoriu sacru şi inviolabil. Aşa s-a născut echecheiria, "pacea sacră", în timpul căreia nimeni nu avea voie să traverseze acest teritoriu cu arma în mână. De asemenea, prin aceste jocuri, se favoriza contactul dintre tinerii diferitelor cetăţi, se înlesnea dezvoltarea economică şi culturală a acestora şi contribuiau la întărirea sănătăţii tineretului, mărindu-i rezistenţa la diferite molime ce bântuiau pe atunci.

Odată la patru ani, în perioada numită hieromenia, ce se întindea la început pe o lună apoi pe trei luni, lancea şi scutul erau depuse la graniţă. Arheologii au căutat martori şi primele "săpături s-au făcut în 1829, dar cu adevărat abia în perioada octombrie 1875 până în martie 1881 sub îndrumarea germanilor Gustav Hirschfeld şi Adolf Botticher.

S-au scos la lumină multe edificii şi opere de artă. Noi campanii şi explorări s-au făcut în perioada 1936-1966 care au dus la degajarea stadionului şi completarea studiilor. în toate aceste perioade şi campanii, au ieşit la iveală construcţii religioase şi laice, altare şi statui de zei, chipuri în bronz ale unor atleţi, case de oaspeţi etc. dar mai presus de toate au fost inscripţiile în marmură albă cuprinzând lista învingătorilor la întreceri.

Cea mai veche dintre ele datează din anul 776 Î.Hr. şi consacră în această "carte de aur a sportului antic", pe Corebos, drept primul învingător certificat al cursei de un stadiu, dromos — 197,27 m.

sursa imaginii - cache.eb.com


Tag-uri: grecia, hercule, competitie



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 26 February '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :