- răscoalele pun în lumină contradicţiile din sânul societăţii româneşti,
- martie 1888 în Muntenia se răspândeşte zvonul împroprietăririi de către guvern a ţăranilor, dar marii proprietari convig pe primari să nu înfăptuiască aceasta.
- la 22 martie / 3 aprilie 1888 prefectul de Ialomiţa se îndreaptă spre Urziceni spre a linişti masele de ţărani, dar nu reuşeşte.
- în aprilie 1888 răscoala s-a extins în judeţele Vlaşca, Gorj, Mehedinţi, Ilfov, Tecuci, Suceava, Neamţ.
- focare ale răscoalei au fost: Lipia Boidani (jud. Ilfov) şi Dumbrăveni (jud. Botoşani)
- cete de ţărani încearcă să pătrundă în oraşe ca Galaţi, Mizil.
- s-a trecut la reprimarea răscoalei, mulţi ţărani au fost ucişi, răniţi sau arestaţi.
- legislaţia agrară a rămas în esenţă neschimbată, deşi Parlamentul a luat măsuri privind vânzarea unor moşii ale statului către ţărani şi modificarea unor prevederi ale legii tocmelilor agricole.
- 1888 - 1889 agitaţii ţărăneşti la Iaşi, Bacău, Vaslui, Roman, Vlaşca, Ilfov, Mehedinţi, Dolj, Prahova.
- 1893 şi în anul următor, în urma unor legi date de guvernul conservator, sporesc obligaţiile financiare ale ţăranilor, izbucnesc noi răscoale la Vaslui, Botoşani, Vâlcea, Dolj.
- 1889 răscoalele cuprind şi alte judeţe;
- după introducerea unui impozit pe băuturile spirtuase sporesc nemulţumirile ţărăneşti.

---

Tag-uri: lupta, intregire, tara, drepturi, politica

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 11 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---