In ceea ce priveşte cauzele apariţiei cancerului şi mecanismul de dezvoltare, adică ceea ce numim etiopatogenia neoplasmului malign, elementele care contribuie la geneza şi evoluţia cancerului sunt multiple. Este vorba de o determinare multifactoriala ce influenţează organismul gazdă şi tumoarea
o dată iniţiată.

Un prim rol îl joacă predispoziţia individuală, legată de factori familiali, genetici, fenomene de creştere şi dezvoltare, starea generală a sănătăţii, sex, vârstă, starea sistemului nervos central, caracteristicile sistemului imunitar, starea hormonală, procese psihologice. în raportul tumoare-gazdă, un rol deosebit îl au aparatul imunitar al organismului, posibilităţile acestuia de apărare imunologică, precum şi profilul hormonal al gazdei.

Ipoteza că stresul cronic sau stările emoţionale induse de stres şi suprasolicitare atât de comune lumii moderne în care trăim, duc la predispoziţie faţă de anumite forme, do cancer, este susţinută de unii autori. Sexul pacienţilor influenţează atât incidenţa prin diferite forme de cancer, cât şi gravitatea şi specificul mortalităţii.

Vârsta

Este un rol hotărâtor, frecvenţa îmbolnăvirilor prin cancer fiind direct proporţională cu vârsta. O statistică din Statele Unite arată că după 25 de ani, la fiecare 5 ani în plus, numărul de îmbolnăviri prin cancer se dublează. Factorii de risc cresc la femei după 45—50 de ani şi la bărbaţi mai ales după 50 de ani. Vârsta înaintată este o condiţie favorizantă clară, permiţând o perioadă îndelungată de expunere la factorii nocivi, ce pot să provoace apariţia cancerului.

Pentru anumite forme de cancer, joacă rol şi alţi factori. In cancerul de sân, momentul apariţiei primei menstruaţii, viaţa sexuală, lipsa gravidităţii până la 45 de ani, constituie un factor de risc, ca şi momentul menopauzei (cancerul mamar apărut în condiţii de menopauză sau în jurul instalării acesteia evoluează mai grav).

În cancerul de col uterin intervin, din contră, ca factori de risc traumatisme şi manevre ginecologice necorespunzătoare, începerea timpurie a vieţii sexuale, igiena sexuală defectuoasă.

Factorii din mediul înconjurător:

Nivelul social-economic, incluzând nivelul de dezvoltare al fiecărei ţări, apartenenţa de mediul urban sau rural, deprinderile alimentare, profesia, expunerea la agenţi nocivi potenţial cancerigeni. — Un rol deosebit îl are alimentaţia, mai ales pentru dezvoltarea anumitor forme de cancer. Factorul nutriţional, cu deprinderi alimentare şi moduri diferite de preparare, este una din explicaţiile diferenţei foarte mari de incidenţă a variatelor forme de cancer în diverse zone ale globului pământesc.

Abuzul de carne, de grăsimi prăjite, de alcool, dietele dezechilibrate în ceea ce priveşte conţinutul de proteine, glucide şi grăsimi, abuzul de condimente şi conservanţi, ingestia scăzută de fibre şi alimente care conţin celuloză pot favoriza apariţia tumorilor digestive, dar şi a altor tumori, ca cele mamare, endocrine sau ale aparatului reproducător. La acestea din urmă factorul nutriţional se corelează cu factorul endocrin.

Racul de colon, dar şi cel gastric şi pancreatic, sunt favorizate de diete bogate în grăsimi şi sărace în fibre. Unele alimente au, pe de altă parte, rol protector ca: laptele, produsele lactate, ouăle, fructele, legumele (alimente bogate în vitamina A); ele nu trebuie să lipsească din nici un regim alimentar echilibrat. Există autori care vorbesc chiar de o asociere între diete alimentare si anumite forme de cancer. Dar pentru ca o astfel de asociere să devină cauzală, este nevoie şi de alţi factori care se intrică între ei, de împrejurări favorizante şi de predispoziţie.

Exemplu de diferenţă de incidenţă deosebită a cancerului în funcţie de zone geografice, cu obiceiuri alimentare diferite este cancerul digestiv, foarte
frecvent la femeile din Japonia, comparativ cu Statele Unite, unde incidenţa prin cancer digestiv la femei este mai scăzută. Situaţie inversă se întâlneşte la cancerul do sân, foarte frecvent la femei în SUA şi mult mai rar la femeile din Japonia.

Studii pe populaţia emigrată, arată că persoanele transmutate din zone cu alte deprinderi alimentare, împrumută profilul ţării gazdă în ceea ce priveşte morbiditatea prin cancer. Astfel, femeile japoneze mutate în SUA dobândesc riscul crescut al cancerului de sân al femeilor americane, dar beneficiază de scăderea riscului de îmbolnăvire prin cancer de colon, legat de schimbarea dietei alimentare.

Legat tot de alimentaţie există obiceiuri negative şi anume mestecarea defectuoasă datorită grabei sau defectelor şi lipsurilor dentare, ingestie de alimente fierbinţi (favorizează cancerul esofagian).

Fumatul.

Printre factorii despre care se vorbeşte din ce în ce mai des ca favorizând cancerul amintim fumatul, strict legat de creşterea morbidităţii şi a mortalităţii prin cancer pulmonar.

Foarte multe studii au arătat un raport direct proporţional între creşterea incidenţei cancerului bronho-pulmonar şi numărul de ţigări fumate şi durata fumatului.

Deşi legislaţia sanitară şi toate metodele educative şi informaţionale posibile duc o luptă permanentă contra fumatului, deşi atât pentru fumători, cât şi pentru cei ce inhalează fumul de tutun în camere suprapoluate este semnalat pericolul de a face boli pulmonare cronice şi mai ales cancer bronhopulmonar, numărul de fumători nu a scăzut.

Se observă o creştere globală a numărului de fumători, creşterea numărului de femei şi mai ales a tineretului care fumează, ceea ce ar fi una din explicaţiile că mortalitatea prin cancer bronhopulmonar la bărbaţi a coborât la vârste mai tinere (deceniul al patrulea şi al cincilea de viaţă). Fumatul mai intervine, în afară de neoplasmul bronhopulmonar şi în alte localizări ale cancerului: buze, cavitatea bucală, faringe, laringe, esofag, stomac, pancreas.

A fost incriminat rolul fumatului şi în cancerul mamar şi al vezicii urinare. Combaterea fumatului devine o sarcină permanentă pentru ţara noastră, deoarece cancerul bronhopulmonar constituie prima cauză de deces prin cancer la bărbaţi.

Aici intervine rolul educativ al diferitelor verigi sociale, culturale şi familiale; ca şi pentru alimentaţie, este nevoie de obiceiuri sănătoase de viaţă deprinse din copilărie şi tinereţe în mijlocul familiei, în colectivele de şcoală şi universitate, în unităţile de muncă. Practicarea sporturilor în aer curat, a vieţii in aer liber sunt deprinderi necesare păstrării sănătăţii, in general.


sursa imaginii - freedigitalphotos.net

---

Tag-uri: tutun, predispozitie, tumori

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 21 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---