FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 569
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Evolutia relatiilor dintre doua personaje implicate in conflict intr-o proza romantica

Tag-uri Populare


literatura   poezie   roman   poet   scriitor   proza   nuvela   poem   comedie   comentariu   opera literara   drama   basm   teatru   romantism   roman realist   curent literar   gramatica   personaje   istorie   comunicare   prozator   filozofie   caracterizare   opera   balada   genul epic   genul epic in proza   procedeu stilistic   roman subiectiv   naratiune   autor   dramaturg   pastel   povestire   genul dramatic  

All Tags

Famous Forum

 

Evolutia relatiilor dintre doua personaje implicate in conflict intr-o proza romantica

 Q:   Intreaba despre Evolutia relatiilor dintre doua personaje implicate in conflict intr-o proza romantica       
Evolutia relatiilor dintre doua personaje implicate in conflict intr-o proza romantica Alexandru Lăpuşneanul (Costache Negruzzi)

Introducere

Prozator ce aparţine generaţiei literare de la 1848, C. Negruzzi se individualizează în literatura română prin varietatea temelor şi a speciilor literare abordate. Opera sa, numită ironic Păcatele tinereţelor, cuprinde patru mari părţi: Amintiri din juneţe, Fragmente istorice, Neghină şi pălămidă, Negru pe alb. Scrisori la un prieten.
Nuvela Alexandru Lăpuşneanul, este prima nuvelă istorică din literatura română, dar ilustrează, în acelaşi timp, şi trăsăturile prozei romantice. Acestea au fost sintetizate pentru prima dată, în literatura noastră, de Mihail Kogălniceanu, teoreticianul generaţiei romantice paşoptiste: evadarea din prezentul apăsător, aspiraţia spre infinit, interiorizarea, întoarcerea la natură şi la tradiţii, cultivarea istoriei şi a moravurilor.

Prezentarea elementelor de construcţie a subiectului sau a discursului narativ semnificative pentru realizarea personajelor

Textul reprezintă o nuvelă, deoarece este o specie în proză, cu o construcţie riguroasă, cu un singur fir narativ. Se caracterizează printr-un conflict unic, desfăşurat în mai multe spaţii şi într-un interval mai mare de timp. Personajele nu sunt numeroase, fiind surprinse în ceea ce au ele mai semnificativ.
Fiind o proză romantică se remarcă inspiraţia din istoria naţională şi din literatura veche, conform principiilor esteticii romantice, formulate de Mihail Kogălniceanu în articolul program Introducţie, din revista Dacia literară. Tema nuvelei este evocarea unei perioade din istoria Moldovei de la sfârşitul secolului al XVI-lea: cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul şi luptele cu boierii pentru impunerea autorităţii domneşti.

Subiectul cuprinde, aşadar, o serie de evenimente declanşate de reluarea tronului de către Lăpuşneanul: fuga lui Tomşa în Muntenia, confiscarea averilor boierilor de către noul domn, uciderea celor 47 de boieri, omorârea lui Motoc de către mulţime şi moartea tiranului prin otrăvire.

Celor patru părţi, precedate de câte un moto rezumativ: Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau!, Ai să dai samă, Doamnă!, Capul lui Motoc vrem!, De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu! le corespund, în mod echitabil, momentele subiectului; expoziţiunea şi intriga (revenirea lui Lăpuşneanul în ţară cu intenţia de a-şi recăpăta tronul) se regăsesc în prima parte, desfăşurarea acţiunii se extinde în partea a doua şi, parţial, în cea de-a treia, punctul culminant (scena uciderii boierilor) se identifică în a treia parte, iar deznodământul (moartea domnitorului) apare în ultima secvenţă.

Evidenţierea relaţiilor dintre cele două personaje şi a trăsăturilor lor
Astfel, conflictul, factor determinant în desfăşurarea operei, se conturează încă din intrigă, când are loc întâlnirea domnitorului cu boierii, inclusiv cu Motoc. Din dialogul cu acesta reiese relaţia anterioară dintre cei doi, bazată pe interese comune şi trăsătura definitorie a lui Motoc: slugărnicia. Astfel, deşi în faţa celorlaţi boieri, el este cel care enunţă dorinţele acestora: „norodul nu te vrea, nici te iubeşte...", odată rămas singur cu Lăpuşneanul, uită de atitudinea demnă, cade în genunchi, se umileşte, pentru a-şi asigura o poziţie privilegiată.

Scena anticipează destinul personajului, întrucât domnitorul îşi exprimă în mod direct convingerile legate de caracterul lui Motoc, pe care-l cunoaşte foarte bine: „Dar tu, Moţoace? învechit în zile rele, deprins a te ciocoi la toţi domnii, ai vândut pre Despot, m-ai vândut pre mine, vei vinde şi pre Tomşa..." Este un conflict explicit, în care adversarii se acceptă, fiecare ştiind precis că o alianţă aparentă ar fi soluţia de moment în elaborarea planurilor lor. Lăpuşneanul îl iartă pe Motoc, căci „îi e trebuitor", iar boierul „ştie că Alexandru Vodă a să aibă nevoie de un intrigant precum era el".

În capitolul al treilea, acest conflict se va intensifica şi va pune în lumină personalitatea puternică a personajului principal, dar şi caracterul lui Motoc.
Alexandru Lăpuşneanul este personajul principal, toţi ceilalţi gravitând în jurul personalităţii sale. El este un personaj romantic, excepţional, care evoluează în împrejurări excepţionale. Trăsăturile sale de caracter se evidenţiază în scene revelatorii precum cea a întâlnirii cu boierii de lângă Tecuci, unde dovedeşte labilitate psihică prin trecerea de la aparenta stăpânire de sine la exteriorizarea autorităţii şi la cinism în dialogul cu Motoc. Cea mai grăitoare dintre situaţiile excepţionale rămâne însă cea a uciderii nemiloase a celor 47 de boieri, culminând cu aşezarea capetelor lor în formă de piramidă, element pur neconfirmat de cronicarul Ureche.

Figură complexă, demonică, stranie, el este tipul domnitorului tiran şi crud, o personalitate contradictorie, ale cărei trăsături sunt subordonate uneia esenţiale: voinţa de putere. De asemenea, forţa, autoritatea, instabilitatea emoţionala, capacitatea de a disimula trădează un temperament vulcanic, cinic, machiavelic.
Caracterul excepţional al lui Alexandru Lăpuşneanul este scos în evidenţă şi prin plasarea lui în antiteză cu alte personaje precum boierul mârşav, slugarnic, linguşitor, Motoc. Acesta reprezintă tipul boierului intrigant, trădător, viclean, laş, care nu îşi urmăreşte decât propriile interese. De altfel, şi el este un personaj machiavelic, pentru că îşi epuizează viaţa în nesfârşite conflicte şi intrigi de culise. El nu acţionează, precum Spancioc, din patriotism şi dragoste de ţară, nici ca Stroici, impulsiv, din lipsă de experienţă, ci se dovedeşte a fi un intrigant înveterat, capabil de orice pentru a-şi realiza scopurile.

Chiar şi în momentul uciderii celor 47 de boieri, deşi speriat de moarte, Motoc încearcă să-şi păstreze echilibrul, declarându-se de acord cu fapta domnitorului: „Măria ta, ai urmat cu mare înţelepciune...". Când însă îşi aude numele strigat de poporul care cerea condamnarea lui la moarte, schimbă tactica, încercând să impresioneze prin umilinţă, prin rugăminţi adresate domnitorului care savurează liniştit momentul pe care el însuşi îl pregătise: „mă jur să fac o biserică, să postesc cît voi mai ave zile..."

Cinismul lui Lăpuşneanul este dus la extrem în dialogul cu boierul pe care tocmai îl condamnase la moarte şi căruia îi explică acum, în ultimele clipe, planul pregătit încă de la început: „Luaţi-l de-l daţi norodului şi spuneţi că acest fel plăteşte Alexandru Vodă celor ce pradă ţara".

Exprimarea unei opinii argumentate asupra relaţiilor celor două personaje din perspectiva finalului.

Relaţia dintre cele două personaje evoluează, aşadar, gradat, între Lăpuşneanul şi Motoc stabilindu-se una dintre cele mai importante antiteze ale textului, respectiv cea dintre forţa, hotărârea şi stăpânirea de sine a domnitorului machiavelic şi slugărnicia, frica şi slăbiciunea boierului. Ţinând seama de toate aceste aspecte, conflictul se dovedeşte a fi un element definitoriu al nuvelei romantice, clarificând profilul personajelor.

Prin urmare, Negruzzi realizează, în această nuvelă, portretul unor personaje romantice, excepţionale, detaşându-se prin capacitatea analitică de zugrăvire a monstruosului, de îmbinare a realităţii cu ficţiunea.


Tag-uri: proza



Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 15 November '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :