Statistics:
Visits: 1,621 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei "Sarmanul Dionis" de Mihai Eminescu
Q: | Intreaba despre Comentariul operei "Sarmanul Dionis" de Mihai Eminescu |
Proza lui Eminescu este romantica, la fel ca si poezia. Eminescu aduce in epoca, prin proza sa, dimensiunea visului romantic si cugetarea filozofica. Proza eminesciana este prin excelenta lirica. Este insa inegala din punct de vedere valoric.
Proza fantastica eminesciana se construieste pe un numar restrans de concepte : arheu, arhetip, avatar, anamneza, metempsihoza.
‘Sarmanul Dionis’ este o proza filozofica si fantastica publicata in perioada decembire 1872-ianuarie 1873, in ‘Convorbiri literare’. Inaintea acestei proze, Eminescu publicase doua schite, doua proze filozofice in care vorbeste despre mitul omului care si-a pierdut umbra, despre dedublare si relativitatea adevarului. Sarmanul Dionis este capodopera prozei eminesciene. Nuvela debuteaza astfel: ‘… si tot astfel, daca inchid un ochi, vad mana mea mai mica decat cu amandoi.
De-as avea trei ochi, as vedea-o si mai mare, si cu cat mai multi ochi as avea, cu atata lucrurile dimprejul]rul meu ar parea mai mari’. Prin aceste afirmatii aparent bizare, Eminescu nu vrea decat sa ilustreze o teza stiintifica arhicunoscuta, dupa care marimea e in functie de relatie.
Eminescu porneste de la Knt, de la teoria acestuia conform careia spatiul si timpul exista in mod obiectiv, independent de vointa noastra si nu pot fi cunoscute prin simturi, ci numai pec alea intuitiei. De la Kant, Eminescu ajunge la Schopenhauer, sau, cum psune G. Calinescu ‘Eminescu porneste de la Knt si construieste in spirit schopenhauerian’.
Conform teoriei su Shopenhauer, spatiul si timpul nu exista in mod obiectiv, ci sunt creatii ale subiuectivitatii noastre. Eminsecu merge insa mai departe decat Schopenhauer si sustine chiar posibilitatea alegerii spatiului si timpului in care vrem sa traim ‘In fapta lumea e visul sufletului nostru. Nu exista nici timp, nici spatiu, ele sunt numai in sulfetul nostru.
Trecut si viitor e in sufletul meu, ca padurea intr-un sambure de ghinda, si infinitul, asemenea, ca reflectare cerului intselat intr-un strop de roua’. In acest pasaj se afla cheia de aur a prozei eminsciene. Prin acest pasaj, Eminescu inaugureaza in literatuira romana jocul cu spatiul si timpul, coordonata majora a literaturii fantastice universale.
Nuvela contine descrierea unui vis. Eminescu utilizeaza cu multa subtilitate tehnica confuziei dintre vis si realitate, marca distincta a fantasticului. In nuvela lui Eminescu se pot verifica atata teoria lui Roger Caillois despre fantastic, cat si cea a lui Tzvetan Todorov. Eminescu intretine ezitarea citiroului pana in final, cand se intreaba la mod hamletian : ‘Fosta-u vis sau nu ? Asta-i intrebearea’. Liantul nuvelei il formeaza visul : motivul lumii ca vis. Este o nuvela onirica.
Proza fantastica eminesciana se construieste pe un numar restrans de concepte : arheu, arhetip, avatar, anamneza, metempsihoza.
‘Sarmanul Dionis’ este o proza filozofica si fantastica publicata in perioada decembire 1872-ianuarie 1873, in ‘Convorbiri literare’. Inaintea acestei proze, Eminescu publicase doua schite, doua proze filozofice in care vorbeste despre mitul omului care si-a pierdut umbra, despre dedublare si relativitatea adevarului. Sarmanul Dionis este capodopera prozei eminesciene. Nuvela debuteaza astfel: ‘… si tot astfel, daca inchid un ochi, vad mana mea mai mica decat cu amandoi.
De-as avea trei ochi, as vedea-o si mai mare, si cu cat mai multi ochi as avea, cu atata lucrurile dimprejul]rul meu ar parea mai mari’. Prin aceste afirmatii aparent bizare, Eminescu nu vrea decat sa ilustreze o teza stiintifica arhicunoscuta, dupa care marimea e in functie de relatie.
Eminescu porneste de la Knt, de la teoria acestuia conform careia spatiul si timpul exista in mod obiectiv, independent de vointa noastra si nu pot fi cunoscute prin simturi, ci numai pec alea intuitiei. De la Kant, Eminescu ajunge la Schopenhauer, sau, cum psune G. Calinescu ‘Eminescu porneste de la Knt si construieste in spirit schopenhauerian’.
Conform teoriei su Shopenhauer, spatiul si timpul nu exista in mod obiectiv, ci sunt creatii ale subiuectivitatii noastre. Eminsecu merge insa mai departe decat Schopenhauer si sustine chiar posibilitatea alegerii spatiului si timpului in care vrem sa traim ‘In fapta lumea e visul sufletului nostru. Nu exista nici timp, nici spatiu, ele sunt numai in sulfetul nostru.
Trecut si viitor e in sufletul meu, ca padurea intr-un sambure de ghinda, si infinitul, asemenea, ca reflectare cerului intselat intr-un strop de roua’. In acest pasaj se afla cheia de aur a prozei eminsciene. Prin acest pasaj, Eminescu inaugureaza in literatuira romana jocul cu spatiul si timpul, coordonata majora a literaturii fantastice universale.
Nuvela contine descrierea unui vis. Eminescu utilizeaza cu multa subtilitate tehnica confuziei dintre vis si realitate, marca distincta a fantasticului. In nuvela lui Eminescu se pot verifica atata teoria lui Roger Caillois despre fantastic, cat si cea a lui Tzvetan Todorov. Eminescu intretine ezitarea citiroului pana in final, cand se intreaba la mod hamletian : ‘Fosta-u vis sau nu ? Asta-i intrebearea’. Liantul nuvelei il formeaza visul : motivul lumii ca vis. Este o nuvela onirica.
Tag-uri: sarmanul dionis, mihai eminescu, romantism |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 14 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :