Neagoe Basarab (1512-1521)

- fiu al lui Basarab Ţepeluş, în pofida descendenţei voivodale amintite, multe informaţii îl plasează în bogata şi influenta familie a Craioveştilor. Este primul caz când un boier devine domnul Ţării Româneşti

- în politica exernă încearcă să realizeze echilibrul politic între lumea creştină şi musulmană în regiunea nord-dunăreană

- are legături strânse cu Ştefan cel Tânăr (domnul Moldovei) şi Ion Zapolya (voievodul Transilvaniei) care îi încredinţează Cetatea Geoagiului cu oraşele Braşov şi Sibiu

- în 1513 a obţinut recunoaşterea Porţii (din parte sultanului Selim şi a succesorului acestuia Soliman)

- în 15 19 se încheie un tratat între Ungaria şi Sublima Poartă în care Tara Românească era inclusă în acordul dintre părţi, păstrându-şi integritatea teritorială fără a mai plăti dări

- Veneţia şi Roma fac oferte de cooperare în lupta antiotomană (1518, 1519) la târnosirea ctitoriei sale de la Argeş este prezent patriarhul-ecumenic şi patru mitropoliţii 15 august 1517)

- opera sa "învăţăminte către fiul meu Teodosie" este prima capodoperă a cugetării politice medievale româneşti

- urmează fiul său Teodosie (1521-1522) în momente în care Tara Românească era grav ameninţată. După succesul de la Belgrad (1521) se urmărea încorporarea Ţării Romaneşti. Numirea ca domn a lui Mehmeted, paşă de Nicopole (poate rudă cu Craioveştii) reprezintă un început pe calea acestei politici. Marea boierime numeşte domn pe Radu de la Afumaţi, fiu a lui Radu cel Mare.

---

Tag-uri: razboi, voievod, tara, regi, domnie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 06 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---