Statistics:
Visits: 1,252 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Domniile romanesti in perioada medievala
Q: | Intreaba despre Domniile romanesti in perioada medievala |
Domnia - reprezintă instituţia centrală în Ţara Românească şi Moldova. Succesiunea la conducerea ţării s-a făcut pe cale:
- ereditară (în familia Basarabilor în Ţara Românească şi a Muşatinilor în Moldova);
- electivă, prin alegerea domnului de către marea boierime din rândul membrilor familiei domnitoare.
Pentru a limita amestecul marii boierimi în succesiune, domnii îşi asociau încă din timpul vieţii fiul la domnie (exemplu: Basarab I pe Nicolae Alexandru, Mircea cel Bătrân DC Mihai etc.).
Domnia a apărut în mediul românesc şi s-a justificat prin originea sa divină. După formarea Ţării Româneşti şi a Moldovei, regimul lor politic evoluează spre formula monarhică în tiparele generale ale monarhiei feudale, dar cu trăsături proprii, determinate de specificul societăţii româneşti.
Titulatura domnului reflectă puterea acestuia, întreaga autoritate de care se bucură: „Io Vladislav, mare voievod, domn şi singur stăpânitor a toată Ungrovlahia".
Domnul şi-a asumat titlul de mare voievod (comandant suprem al armatei), care exprimă funcţia primordială, militară a conducătorului dar şi întâietatea sa în raport
cu ceilalti voievozi.
Originea divină a puterii domneşti se reflectă şi în introducerea:
- cuvântului Io (prescurtare a lui Ioannes - „cel ales de Dumnezeu");
- a titlului de domn (care a conservat în limba română semnificaţia de dominus - stăpân - atribuită împăraţilor romani).
- Şeful statului era uns si încoronat de mitropolit în cadrul unei ceremonii religioase.
- Această ceremonie şi formulele menţionate din titulatură transferă domnului harul divin.
- Formula „singur stăpânitor" (sau „de sine stătător", sau „autocrator") reprezintă o afirmare de suveranitate externă, în raport cu puterile vecine, dar şi internă faţă de toţi supuşii, inclusiv pătura boierimii.
Atribuţiile domniei vizează toate domeniile importante:
- de politică internă şi externă;
- militare: comandant suprem al armatei („mare voievod");
- administrative: conduce întreaga administraţie;
- funciare: - teoretic era proprietarul întregului pământ; pe lângă domeniul propriu (domnesc) domnul stăpânea întinse teritorii; - confirma proprietăţile.
- bate monedă, instituie sistemul de impozite;
- judecătoreşti: este instanţa supremă de judecată.
Între Biserică şi Domnie a existat o strânsă colaborare pe parcursul Evului Mediu.
- ereditară (în familia Basarabilor în Ţara Românească şi a Muşatinilor în Moldova);
- electivă, prin alegerea domnului de către marea boierime din rândul membrilor familiei domnitoare.
Pentru a limita amestecul marii boierimi în succesiune, domnii îşi asociau încă din timpul vieţii fiul la domnie (exemplu: Basarab I pe Nicolae Alexandru, Mircea cel Bătrân DC Mihai etc.).
Domnia a apărut în mediul românesc şi s-a justificat prin originea sa divină. După formarea Ţării Româneşti şi a Moldovei, regimul lor politic evoluează spre formula monarhică în tiparele generale ale monarhiei feudale, dar cu trăsături proprii, determinate de specificul societăţii româneşti.
Titulatura domnului reflectă puterea acestuia, întreaga autoritate de care se bucură: „Io Vladislav, mare voievod, domn şi singur stăpânitor a toată Ungrovlahia".
Domnul şi-a asumat titlul de mare voievod (comandant suprem al armatei), care exprimă funcţia primordială, militară a conducătorului dar şi întâietatea sa în raport
cu ceilalti voievozi.
Originea divină a puterii domneşti se reflectă şi în introducerea:
- cuvântului Io (prescurtare a lui Ioannes - „cel ales de Dumnezeu");
- a titlului de domn (care a conservat în limba română semnificaţia de dominus - stăpân - atribuită împăraţilor romani).
- Şeful statului era uns si încoronat de mitropolit în cadrul unei ceremonii religioase.
- Această ceremonie şi formulele menţionate din titulatură transferă domnului harul divin.
- Formula „singur stăpânitor" (sau „de sine stătător", sau „autocrator") reprezintă o afirmare de suveranitate externă, în raport cu puterile vecine, dar şi internă faţă de toţi supuşii, inclusiv pătura boierimii.
Atribuţiile domniei vizează toate domeniile importante:
- de politică internă şi externă;
- militare: comandant suprem al armatei („mare voievod");
- administrative: conduce întreaga administraţie;
- funciare: - teoretic era proprietarul întregului pământ; pe lângă domeniul propriu (domnesc) domnul stăpânea întinse teritorii; - confirma proprietăţile.
- bate monedă, instituie sistemul de impozite;
- judecătoreşti: este instanţa supremă de judecată.
Între Biserică şi Domnie a existat o strânsă colaborare pe parcursul Evului Mediu.
Tag-uri: istorie, civilizatie, antichitate |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 16 September '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :