Statistics:
Visits: 1,367 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Cum se imbracau locuitorii voievodatelor romane
Q: | Intreaba despre Cum se imbracau locuitorii voievodatelor romane |
Ţăranii îşi confecţionează singuri hainele din aba sau dimie, ţesături groase de lână aduse de braşoveni din 1413 în Ţara Românească. Inul şi cânepa se prelucrau în fiecare gospodărie.
La începutul secolului al XlV-lea, istoria negustorului Zamvel din Târgovişte, prădat şi ucis de hoţi, este un mic capitol de istorie costumieră urbană:
- hainele de postav de Jpres
- şapca frâncească din postav cu cozorocul ascuţit
- inelul de aur (preţuit la zece florini).
Veşmintele celor bogaţi, dregătorii domneşti şi soţiile lor, familia dinastică, sunt asemănătoare cu ale celor din Bizanţ, unele accesorii sunt occidentale, în secolul luptei antiotomane au influ enţe poloneze, iar după 1541, orientale.
Costumul boieresc:
a. la bărbaţi:
- pălării - mitre brodate cu fir de aur
- ÅŸube de postav de diferite culori
- pantaloni strânşi pe picior
- cismuliţe groase.
b. la femei:
- pălării cu boruri mari
- cercei lungi
- ÅŸube bogate de postav aurit
- rochii împodobite cu pietre preţioase.
Materialele erau aduse din Occident şi Orient; camha - stofă de mătase şi fir, postavul flamand, velurul de Ipria, alături de serasin, o mătase orientală ţesută cu aur, taftaua, atlasul şi catifeaua, toate "mărfuri tătăreşti", "aduse de pe mare"
- portretul votiv al lui Mircea de la Cozia reprezintă un cavaler cruciat, dar cu însemnele fastului constantinopolitan: acvilele bicefale cusute pe ciorapii strâmţi
- costumul domnesc al lui Alexandru cel Bun era un caftan bizantin cu mâneci largi
- costumul domnesc al lui Åžtefal cel Mare era un splendid cojoc de camha, pe deasupra unei tunici cu motive florale (miniatura din evanghelionul de la Humor)
- Vlad Ţepeş, în celebrul tablou descoperit la castelul Am bras (lângă Innsbruck) are pe cap o scufie domnească împodobită cu un rubin şi nouă rânduri de mărgăritare.
Cel mai somptuos costum de curte este etalat la Argeş de Neagoe Basarab şi de soţia sa Despina:
a. domnul - poartă coroană încrustată cu nestemate iar haina este de tradiţie bizantină
b.doamna - încoronată după tradiţia bulgară şi sârbă
- de urechi li atârnă pandelocuri cu lănţisoare de aur
- rochia este plisată, şuba este roşie cu misadă de soboli
sursa imaginii http://www.artchive.com
La începutul secolului al XlV-lea, istoria negustorului Zamvel din Târgovişte, prădat şi ucis de hoţi, este un mic capitol de istorie costumieră urbană:
- hainele de postav de Jpres
- şapca frâncească din postav cu cozorocul ascuţit
- inelul de aur (preţuit la zece florini).
Veşmintele celor bogaţi, dregătorii domneşti şi soţiile lor, familia dinastică, sunt asemănătoare cu ale celor din Bizanţ, unele accesorii sunt occidentale, în secolul luptei antiotomane au influ enţe poloneze, iar după 1541, orientale.
Costumul boieresc:
a. la bărbaţi:
- pălării - mitre brodate cu fir de aur
- ÅŸube de postav de diferite culori
- pantaloni strânşi pe picior
- cismuliţe groase.
b. la femei:
- pălării cu boruri mari
- cercei lungi
- ÅŸube bogate de postav aurit
- rochii împodobite cu pietre preţioase.
Materialele erau aduse din Occident şi Orient; camha - stofă de mătase şi fir, postavul flamand, velurul de Ipria, alături de serasin, o mătase orientală ţesută cu aur, taftaua, atlasul şi catifeaua, toate "mărfuri tătăreşti", "aduse de pe mare"
- portretul votiv al lui Mircea de la Cozia reprezintă un cavaler cruciat, dar cu însemnele fastului constantinopolitan: acvilele bicefale cusute pe ciorapii strâmţi
- costumul domnesc al lui Alexandru cel Bun era un caftan bizantin cu mâneci largi
- costumul domnesc al lui Åžtefal cel Mare era un splendid cojoc de camha, pe deasupra unei tunici cu motive florale (miniatura din evanghelionul de la Humor)
- Vlad Ţepeş, în celebrul tablou descoperit la castelul Am bras (lângă Innsbruck) are pe cap o scufie domnească împodobită cu un rubin şi nouă rânduri de mărgăritare.
Cel mai somptuos costum de curte este etalat la Argeş de Neagoe Basarab şi de soţia sa Despina:
a. domnul - poartă coroană încrustată cu nestemate iar haina este de tradiţie bizantină
b.doamna - încoronată după tradiţia bulgară şi sârbă
- de urechi li atârnă pandelocuri cu lănţisoare de aur
- rochia este plisată, şuba este roşie cu misadă de soboli
sursa imaginii http://www.artchive.com
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 05 March '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :