Ţările Române extracarpatice continuau să fie avanpostul Transilvaniei, după înlăturarea lui Petru Rareş (1538), Ştefan Mailat, voievodul Ardealului se temea că o eventuală ocupare a Moldovei şi Ţării Româneşti de către turci ar avea o influenţă şi asupra ţării sale.

Posesiunile Transilvănene ale domnilor munteni continuă să se exercite real sau cu declaraţii de intenţie

- după ce domnii Ţării Româneşti pierduseră Banatul Severinului, Amlaşul şi Făgăraşul, Radu cel Frumos primeşte de la regele maghiar Vladislav al II-lea în 1507 domeniul Geoagiului care putea fi un eventual loc de refugiu

- stăpânirea va fi întărită şi în timpul lui Neagoie B asarab şi Radu de la Afumaţi. Din proprietatea lui Radu de la Afumaţi trece în cea a Craioveştilor (pribegi în Transilvania). în 1523 Vinţul de Jos şi Vurpărul au aparţinut lui Radu de la Afumaţi şi Radu Paisie (1535-1545).

Posesiunile domnilor moloveni:
- după 1484 Ştefan cel Mare stăpânea Ciceul şi Cetatea de Baltă
- Petru Rareş prin acordul de la Lipova cu loan Zapolya din 1529 le va mai adăuga Bistriţa, Rodna, Unguraşul
- Reînscăunat în 1541 va purta patru campanii pentru a le redobândi dar recuperează doar Ciceul, Cetatea de Baltă, Rodna
- în vremea stăpânirii Habsburgilor în Transilvania domeniile moldovene sunt din nou pierdute, ca să fie trecător redobândite în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561) Ciceul şi Cetatea de Baltă
- Petru Rareş a fost conştient de unitatea dacică a celor trei state carpato-dunărene. El a dorit să alăture întrg Ardealul Moldovei.

Unii conducători, prin alianţe matrimoniale sau intervenţii directe în succesiunea domească, şi-au asumat titluri de autoritate ce depăşeau marginile celor atribuite de puterea suzerană

- Alexandra Lăpuşneanu autointitulat "Domn al Ţărilor Moldovei şi Valahiei", poate şi pentru că a impus în Ţara Românească pe Mircea Ciobanul (1553) şi pe Pătraşcu cel Bun (1554)

- Despot Vodă (1561- 1563) a încercat să impună un vasal pe tronul Ţării Româneşti, dar fără succes

- o alianţă dinastică a existat între Moldova şi Ţara Românească între 1558-1561 şi 1564-1568 prin căsătoria ficelor lui Rareş cu Mircea Ciobanul şi respectiv Alexandru Lăpuşneanu (domniţele Chiajna şi. Ruxandra)

- Chiajna va tutela, după moartea soţului în 1559, domnia fiului său Petru cel Tânăr până în 1568.

In a II-a jumătate a secolului al XVI-lea, domnii celor două ţări au beneficiat de o adevărată uniune dinastică timp de 15 ani:
- Alexandru al II-lea Mircea va înscăuna pe Petru Şchiopul, fratele său, în Moldova, primul Basarab pe tronul Muşatinilor
- după 1577 voievodul de la Suceava va sprijini de la distanţă domnia munteană a nepotului său Mihnea Turcitul (1577-1583) ; (1585-1590).
sursa imaginii http://karenswhimsy.com

---

Tag-uri: razboi, voievod, tara, regi, domnie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 06 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---