Rahitismul este o boala a sugarului si a copilului mic caracterizata prin lipsa depunerii sarurilor de calciu si fosfor in zona de crestere a oaselor; consecutiv acestui defect de mineralizare, se formeaza un tesut osos moale, care creste anar
hic si exuberant.

Se cunosc in general doua cauze esentiale ale rahitismului: lipsa de vitamina D (rahitism carential) si lipsa de resorbtie la nivelul rinichiului a sarurilor de calciu si fosfor (rahitism renal sau vitaminorezistent).

In rahitismul carential are loc o lipsa a resorbtiei calciului in intestin de cauze variate; cauza cea mai frecventa insa este hipovitaminoza D.

Pentru a mentine cat mai aproape de normal cifra calciului din sange, calciul din oase este deplasat inspre torentul circulator. Carenta de vitamina D se poate rea liza: prin aport alimentar insuficient (laptele contine cantitati mici de vitamina), prin lipsa iradierii pielii (razele ultraviolete transforma o provitamina, care se afla in piele, in vitamina D) sau prin absorbtie defectuoasa a vitaminei alimentare (in tulburarile digestive, de exemplu).

Nevoile zilnice de vitamina D ale sugarului sunt de 400-800 unitati pe zi. Rahitismul apare in perioada de crestere intensa (mai ales in primul an de viata, dar si in anul al doilea si al treilea) si se manifesta prin modificari osoase (inmuierea oaselor craniului, urmata de deformarea lor, matanii costale, deformatii ale oaselor gambei, deformatia coloanei vertebrale - gibozitatea rahitica - deformatia toracelui cu sternul iesit inainte - piept de gaina), hipotonie musculara, intarziere in aparitia dintilor, in inchiderea fontanelelor, anemie, scaderea rezistentei la infectiii si tulburari nervoase (iritabilitate, insomnie.)

Unele infectii, ca otomastoidita sau bronhopneumonia, apar mai frecvent si evolueaza mai grav la acesti copii; este cunoscut faptul ca din cauza deformatiilor toracelui, circulatia si respiratia copiilor rahitici sunt perturbate. Lipsa de fermitate a osului poate da nastere la fracturi incomplete (in lemn verde).

Unele deformatii osoase se vindeca cu timpul si altele persista toata viata.

Prevenirea bolii se face printr-o alimentatie corecta. Intrucat laptele de mama are actiune protectoare fata de rahitism, alimentatia naturala este si in aceasta privinta superioara celei artificiale. Se recomanda consumul regulat de fructe citrice (portocale, lamaie) sau fructe autohtone cu continut mare in acid citric (caise, coacaze, agrise), evitarea excesului de fainoase in alimentatia sugarului, care prin acidul fitinic, se opun absorbtiei calciului din intestin.

La sugarul mai mare se recomanda adaosul in alimentatie al galbenusului de ou, al branzei de vaci si al carnii fierte, care sunt bogate in saruri de calciu si fosfor. Se recomanda administrare de vitamina D2 gravidei in ultimele 3 luni de sarcina (cate 400 000 unitati pe luna), precum si sugarului ;in lunile de iarna, cate 2-4 picaturi pe zi (1 000-2 000 unitati), in cure de 4-6 saptamani, urmate de pauze de 1 - 2 saptamani sau in doze mai mari odata (200 000 unitati vitamina D2, injectabil sau pe gura, in fiecare luna, din noiembrie pana in februarie).

Se poate, de asemenea, recomanda iradierea naturala: bai de soare si bai de aer (fiindca si lumina difuza contine raze ultraviolete) sau iradierea artificiala cu lampa de cuart. O metoda buna este administrarea de untura de peste extrasa din ficatul de batog, foarte bogat in vitamina D.

La sugar se incepe cu cateva picaturi pana la o lingurita pe zi, iar la copilul mai mare se dau 2-3 lingurite pe zi (daca nu exista tulburari digestive. Profilaxia rahitismului se recomanda indeosebi imaturilor, sugarilor distrofici, precum si sugarilor convalescenti de boli infectioase.

Tratamentul rahitismului se face prin administrare de vitamina D2, fie in doze fractionate pe gura (5 000 unitati = = 10 picaturi pe zi, pana la doza totala de 600 000 unitati), fie in doze de soc, adica 200 000 unitati, care se repeta de 3 ori, la intervale de 2-3 zile, pe gura sau prin injectii intramusculare.

Tratamentul cu doze prea mari de vitamina D2 pe cale injectabila poate duce la manifestari de hipervitaminoza D. care se manifesta prin lipsa poftei de mancare, varsaturi, hipertensiune arteriala, albuminurie, azotemie.

Rahitismul vitaminorezistent se trateaza cu doze foarte mari de vitamina D2, care trebuie administrate numai cu prescriptia medicului si sub controlul calciului din sange si din urina, spre a se preveni manifestarile de hipervitaminoza.

---

Tag-uri: hipervitaminoza, rahitism, sugar

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 24 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---