Statistics:
Visits: 1,360 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariu despre originalitatea limbii operei lui Ion Creanga - a treia parte
Q: | Intreaba despre Comentariu despre originalitatea limbii operei lui Ion Creanga - a treia parte |
Replicile pe care Harap-Alb le indreapta catre prietenul sau, calul, tanguindu-se de vitregia soartei sale sunt constituite pe baza substitutiei sinonimice (necaz, belea, nevoie): 1."- Ei, calutul meu, cand ai sti tu in ce necaz am intrat!" 2. "-Dragul meu calut, la grea belea m-a varat iar Spanul!" 3. "-Dragul meu tovaras, la grea nevoie m-a bagat iar Spanul!".
Mentionam ca replicile de mai sus sunt distantate printr-un interval de 4-8 pagini. Se poate observa ca si predicatele alterneaza: "am intrat / m-a varat / m-a bagat".
O serie sinonimica reprezentativa pentru lumea jocului si a zburdalniciei din "Amintiri" -insumeaza termeni ca bazaconii, dracarii, iznoave hazoase, minunatii, nazbatii, nazdravanii, parascovenii s.a.m.d.
Un impresionant lant sinonimic dezvolta s i verbul a bate. incepem seria cu locutiunile in componenta carora poate fi identificat chiar verbul a bate sau, mai des, unul din derivatele sale: a lua la bataie, a da un puiu de bataie, a da o bataie, a ucide in bataie. Sinonime figurate, deosebit de expresive, sunt locutiunile de tipul: a trage o chelfaneala, a trage un frecus, a da de cheltuiala, a da tapangele la spinare, a lua la depanat a manca papara, a trage o bleanda etc.
In contexte reduse, Creanga manifesta aceeasi grija pentru evitarea repetitiei facand sa se perinde sinonimele. in "Ivan Turbinca", pe o singura pagina se succed nu mai putin de sase: diavolii, draci, Scaraoschi, dimoni, necuratilor, iepuroi.
Observatiile pe care ni le-a prilejuit cercetarea sinonimiei in opera lui Creanga invedereaza si ele, simtul lingvistic si artistic al marelui prozator.
Alaturi de cuvintele populare sau regionale, limba operei lui Creanga cuprinde un numar mare de expresii idiomatice. Expresia idiomatica indeplineste o functie de caracterizare concreta a unui fapt, prin notarea efectelor sensibile, "fizice", trezite de sensul propriu al unor asemenea grupuri sintactice.
El a pus graiul vorbit la temelia unei opere care poarta semnul geniului creator si prin aceasta amprenta valorilor artistice durabile.
Textul operei lui Creanga vorbeste, ne vorbeste, proaspat si viu, de mai bine de un secol.
Mentionam ca replicile de mai sus sunt distantate printr-un interval de 4-8 pagini. Se poate observa ca si predicatele alterneaza: "am intrat / m-a varat / m-a bagat".
O serie sinonimica reprezentativa pentru lumea jocului si a zburdalniciei din "Amintiri" -insumeaza termeni ca bazaconii, dracarii, iznoave hazoase, minunatii, nazbatii, nazdravanii, parascovenii s.a.m.d.
Un impresionant lant sinonimic dezvolta s i verbul a bate. incepem seria cu locutiunile in componenta carora poate fi identificat chiar verbul a bate sau, mai des, unul din derivatele sale: a lua la bataie, a da un puiu de bataie, a da o bataie, a ucide in bataie. Sinonime figurate, deosebit de expresive, sunt locutiunile de tipul: a trage o chelfaneala, a trage un frecus, a da de cheltuiala, a da tapangele la spinare, a lua la depanat a manca papara, a trage o bleanda etc.
In contexte reduse, Creanga manifesta aceeasi grija pentru evitarea repetitiei facand sa se perinde sinonimele. in "Ivan Turbinca", pe o singura pagina se succed nu mai putin de sase: diavolii, draci, Scaraoschi, dimoni, necuratilor, iepuroi.
Observatiile pe care ni le-a prilejuit cercetarea sinonimiei in opera lui Creanga invedereaza si ele, simtul lingvistic si artistic al marelui prozator.
Alaturi de cuvintele populare sau regionale, limba operei lui Creanga cuprinde un numar mare de expresii idiomatice. Expresia idiomatica indeplineste o functie de caracterizare concreta a unui fapt, prin notarea efectelor sensibile, "fizice", trezite de sensul propriu al unor asemenea grupuri sintactice.
El a pus graiul vorbit la temelia unei opere care poarta semnul geniului creator si prin aceasta amprenta valorilor artistice durabile.
Textul operei lui Creanga vorbeste, ne vorbeste, proaspat si viu, de mai bine de un secol.
Tag-uri: ion creanga, comentariu, opera |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :