Statistics:
Visits: 1,730 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Glossa scrisa de Mihai Eminescu - prima parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Glossa scrisa de Mihai Eminescu - prima parte |
Termenul de "glosa" are doua intelesuri mai importante. Sensul primordial (latinescul "glossa" -"cuvant care necesita explicatii") defineste o insemnare pe marginea unui text, o nota explicativa, o adnotare, spre a lamuri un cuvant sau un pasaj.
Glosa contine, de regula, o "explicatie", dar nu exista explicatie, oricat de simpla, care sa nu recurga, cat de cat, asociata, astfel, criticii literare, desemnand, insa, o specie minora de critica, descriptiva, ce consta mai mult in parafrazarea textului literar, apeland doar in mica masura la "interpretare", care este departe de a fi una proprie si originala. Cel de-al doilea sens, secundar, dar nelipsit de insemnatate, denumeste o specie de poezie, cu forma fixa, ca si rondelul si sonetul, cu un continut filosofic, reflexiv, de o setentiozi tate gnomica, o poezie de cunoastere. Din punct de vedere tehnic, formal, glosa este o poezie in care strofele urmatoare se constituie ca un comentariu al unui vers din prima strofa, pe care il si reproduc in final, cu exceptia ultimei strife, care nu este decat inversarea primei.
Glosa este o specie lirica extrem de pretentioasa si dificil de realizat, care presupune multa virtuozitate tehnica, formala. De aceea, putini sunt poetii care s-au incumetat in practicarea acestei specii lirice. Literatura universala nu inregistreaza prea multe glose. Glossa lui Eminescu, publicata la 1 decembrie 1883, in "Convorbiri literare", este una dintre ele. Marele nostru poet national a dus glosa la perfectiune. Trebuie sa remarcam, de la inceput ca Eminescu pastreaza etimonul latinesc, in titlul poeziei sale.
Glossa eminesciana este o poezie conceputa pe marginea unui stravechi motiv literar si filosofic: lumea ca teatru (theatrum mundi). Acest motiv, de larga circulatie, in literatura si filosofia universala, a fost urmarit sistematic, printr-o ampla desfasurare de eruditie, de Tudor Vianu, intr-un studiu de referinta Din istoria unei teme poetice: lumea ca teatru, din volumul sau: Studii de literatura universala si comparata (Editura "Academiei", 1960). Urmarirea circulatiei motivului devine absolut indispensabila cand analizam Glossa lui Eminescu, nu numai pentru a vedea evolutia acestui motiv, de-a lungul timpului, dar si pentru a ne da seama de marele coeficient de originalitate, pe care marele nostru poet il investeste, in tratarea lui.
Glosa contine, de regula, o "explicatie", dar nu exista explicatie, oricat de simpla, care sa nu recurga, cat de cat, asociata, astfel, criticii literare, desemnand, insa, o specie minora de critica, descriptiva, ce consta mai mult in parafrazarea textului literar, apeland doar in mica masura la "interpretare", care este departe de a fi una proprie si originala. Cel de-al doilea sens, secundar, dar nelipsit de insemnatate, denumeste o specie de poezie, cu forma fixa, ca si rondelul si sonetul, cu un continut filosofic, reflexiv, de o setentiozi tate gnomica, o poezie de cunoastere. Din punct de vedere tehnic, formal, glosa este o poezie in care strofele urmatoare se constituie ca un comentariu al unui vers din prima strofa, pe care il si reproduc in final, cu exceptia ultimei strife, care nu este decat inversarea primei.
Glosa este o specie lirica extrem de pretentioasa si dificil de realizat, care presupune multa virtuozitate tehnica, formala. De aceea, putini sunt poetii care s-au incumetat in practicarea acestei specii lirice. Literatura universala nu inregistreaza prea multe glose. Glossa lui Eminescu, publicata la 1 decembrie 1883, in "Convorbiri literare", este una dintre ele. Marele nostru poet national a dus glosa la perfectiune. Trebuie sa remarcam, de la inceput ca Eminescu pastreaza etimonul latinesc, in titlul poeziei sale.
Glossa eminesciana este o poezie conceputa pe marginea unui stravechi motiv literar si filosofic: lumea ca teatru (theatrum mundi). Acest motiv, de larga circulatie, in literatura si filosofia universala, a fost urmarit sistematic, printr-o ampla desfasurare de eruditie, de Tudor Vianu, intr-un studiu de referinta Din istoria unei teme poetice: lumea ca teatru, din volumul sau: Studii de literatura universala si comparata (Editura "Academiei", 1960). Urmarirea circulatiei motivului devine absolut indispensabila cand analizam Glossa lui Eminescu, nu numai pentru a vedea evolutia acestui motiv, de-a lungul timpului, dar si pentru a ne da seama de marele coeficient de originalitate, pe care marele nostru poet il investeste, in tratarea lui.
Tag-uri: glossa, mihai eminescu, referat |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :