Statistics:
Visits: 3,438 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariu - Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea
Q: | Intreaba despre Comentariu - Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea |
Alaturi de B. P. Hasdeu (Razvan si Vidra) si de Vasile Alecsandri (Despot-Voda), Delavrancea si-a adus o contributie importanta in dezvoltarea dramaturgiei istorice nationale. Intre 1909-1910 a scris Trilogia Moldovei: Apus de soare (stefan cel Mare), Viforul (stefanita), Luceafarul (Petru Rares).
Apus de soare este un titlu metaforic, piesa prezentand ultimiile ani de viata si de domnie ai lui Stefan cel Mare.
Sursele de inspiratie sunt cronica lui Grigore Ureche de unde a aflat portretul lui Stefan cel Mare, O sama de cuvinte de Ion Neculce si documente pastrate in archivele venetiene.
Este prezentata situatia Moldovei, boala lui stefan cel Mare, complotul boierilor, inscaunarea lui Bogdan.
Curajul si meritul dramaturgului constau in evocarea unei personalitati de exceptie din istoria nationala, stefan cel Mare.
Conflictul piesei – piesa are un dublu conflict:
• conflictul social, exterior, intre stefan cel Mare si marii boieri (stefan il vede pe Bogdan ca urmas pe tron pentru a-i continua politica, pe cand marii boieri il voiau pe stefanita, care fiind minor, tara ar fi fost condusa de un consiliu alcatuit din marii boieri)
• conflictul interior, psihologic, intre domnitorul si omul stefan, intre tineretea spiritului, intre conducatorul si strategul exceptional si omul invinsa de batranete si de boala.
Al doilea conflict este imaginat de autor, dar perfect credibil si care da profunzime psihologica piesei: Ce te doare, pacatele mele? Nimic pe domnul Moldovei. Ce e durerea?… si toate pe stefan Musatin, fiul lui Bogdan si nepotul lui Alexandru cel Bun…
stefan cel Mare este marele personaj al dramei. Delavrancea umanizeaza personajul istoric, surpinzandu-l in momente de slabiciune, boala, nehotarare.
Din drama se contureaza figura domnului si a omului stefan: ca domn este preocupat de politica externa (intarirea hotarelor Moldovei, lupta impotriva lesilor), de politica interna (limiteaza puterea marilor boieri, alcatuind o ierarhie noua, bazata exclusiv pe merit personal); batran si bolnav, participa la lupta, smulgand o stralucita victorie lesilor; in timpul bolii suporta dureri supraomenesti; dovedeste o vointa puternica; este intruchiparea patriotismului, a iubirii de tara si neam.
In aceasta piesa stefan cel Mare este un model eroic absolut. Toate faptele si cuvintele sale genereaza sublimul.
Structura piesei:
Piesa este alcatuita din patru acte:
I. cuprinde expozitiunea: situatia Moldovei intre anii 1503-1504
II. intriga: Oana ii dezvaluie lui stefan cel Mare complotul boierilor
III. desfasurarea actiunii si punctul culminant: inscaunarea lui Bogdan
IV. moartea lui stefan cel Mare
Drama este o specie a genului dramatic, care are un conflict puternic, si in care accentul nu cade pe actiune, ci pe conflict. Unele drame se bazeaza pe un amestec de comic si tragic. Dupa conflict deosebim drama istorica, sociala si psihologica.
Apus de soare este un titlu metaforic, piesa prezentand ultimiile ani de viata si de domnie ai lui Stefan cel Mare.
Sursele de inspiratie sunt cronica lui Grigore Ureche de unde a aflat portretul lui Stefan cel Mare, O sama de cuvinte de Ion Neculce si documente pastrate in archivele venetiene.
Este prezentata situatia Moldovei, boala lui stefan cel Mare, complotul boierilor, inscaunarea lui Bogdan.
Curajul si meritul dramaturgului constau in evocarea unei personalitati de exceptie din istoria nationala, stefan cel Mare.
Conflictul piesei – piesa are un dublu conflict:
• conflictul social, exterior, intre stefan cel Mare si marii boieri (stefan il vede pe Bogdan ca urmas pe tron pentru a-i continua politica, pe cand marii boieri il voiau pe stefanita, care fiind minor, tara ar fi fost condusa de un consiliu alcatuit din marii boieri)
• conflictul interior, psihologic, intre domnitorul si omul stefan, intre tineretea spiritului, intre conducatorul si strategul exceptional si omul invinsa de batranete si de boala.
Al doilea conflict este imaginat de autor, dar perfect credibil si care da profunzime psihologica piesei: Ce te doare, pacatele mele? Nimic pe domnul Moldovei. Ce e durerea?… si toate pe stefan Musatin, fiul lui Bogdan si nepotul lui Alexandru cel Bun…
stefan cel Mare este marele personaj al dramei. Delavrancea umanizeaza personajul istoric, surpinzandu-l in momente de slabiciune, boala, nehotarare.
Din drama se contureaza figura domnului si a omului stefan: ca domn este preocupat de politica externa (intarirea hotarelor Moldovei, lupta impotriva lesilor), de politica interna (limiteaza puterea marilor boieri, alcatuind o ierarhie noua, bazata exclusiv pe merit personal); batran si bolnav, participa la lupta, smulgand o stralucita victorie lesilor; in timpul bolii suporta dureri supraomenesti; dovedeste o vointa puternica; este intruchiparea patriotismului, a iubirii de tara si neam.
In aceasta piesa stefan cel Mare este un model eroic absolut. Toate faptele si cuvintele sale genereaza sublimul.
Structura piesei:
Piesa este alcatuita din patru acte:
I. cuprinde expozitiunea: situatia Moldovei intre anii 1503-1504
II. intriga: Oana ii dezvaluie lui stefan cel Mare complotul boierilor
III. desfasurarea actiunii si punctul culminant: inscaunarea lui Bogdan
IV. moartea lui stefan cel Mare
Drama este o specie a genului dramatic, care are un conflict puternic, si in care accentul nu cade pe actiune, ci pe conflict. Unele drame se bazeaza pe un amestec de comic si tragic. Dupa conflict deosebim drama istorica, sociala si psihologica.
Tag-uri: comentariu barbu delavrancea, dramaturgie, cronica |
- Baltagul - rezumat pe capitole (71338 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - demmonstratie-opera lirica (27402 visits)
- Caracterizarea comisului Ionita (24518 visits)
- Comentariu - Fantana dintre plopi (23303 visits)
- Caracterizarea lui Lefter Popescu din Doua loturi de I.L.Caragiale (19400 visits)
- Oda (in metru antic) - comentariu (17660 visits)
- Comentariu - Dorinta de Mihai Eminescu (16444 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - comentariu literar (14276 visits)
- Viziunea despre lume reflectata intr-un basm cult studiat - Eseu (13127 visits)
- Comentariu - Testament (12418 visits)
- Psalm - Tudor Arghezi - comentariu literar (12026 visits)
- Comentariu - Cuvant de Tudor Arghezi (11345 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu (11134 visits)
- Hanul Ancutei - comentariu (10679 visits)
- Marii cronicari ai secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea
- Eseu despre Dimitrie Cantemir
- Referat despre Scoala Ardeleana
- Vasile Alecsandri- Pasteluri
- Nicolae Filimon Ciocoii vechi si noi
- Junimea si "Convorbirile Literare"
- Revedere
- Patul lui Procust de Camil Petrescu
- Mihai Eminescu - Prezentare generala
- Sara pe Deal de Mihai Eminescu
- Oda in metrul antic de Mihai Eminescu
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu
- Luceafarul de Mihai Eminescu
- Prelungiri ale Clasicismului si Romantismului - George Cosbuc, Intrducere in arta Poetica
- Dreptatea Leului de Grigore Alexandrescu - Incadrarea in epoca. Definitia Fabulei
- Satira Duhului meu de Grigore Alexandrescu
- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu
Categorie: Comentarii - ( Comentarii - Archiva)
Data Adaugarii: 28 November '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :