Drama cu titlul de mai sus este, in ciuda unor fisuri pe care G. Calinescu nu ezita a le semnala in "Istoria literaturii.." sale, capodopera teatrului istoric national.

Ea ridica pe un plan estetic superior eforturile unor B. P. Hasdeu, V. Alecsandri si Al. Davila - autori care au marcat, prin realizarile lor, istoria speciei cu punctul de plecare in "Razvan si Vidra" (1867), constituindu-se, totodata intr-o epoca luminoasa data atator incercari (unele doar proiecte) datorate poetului nostru national. B. St. Delavrancea umple, astfel, un gol, printr-o lucrare nu doar de referinta istorico-literara Din trilogia dedicata istoriei Moldovei, din care mai fac parte, in succesiune, "Viforul" si "Luceafarul", "Apus de soare" este piesa cea mai rezistenta artistic. Instinctul creator al lui De lavrancea a functionat perfect: el se opreste, deliberat, asupra momentului final al domniei si vietii lui Stefan cel Mare, intrucat faptele sunt, prin ele insele, generatoare de dramatism.

In consecinta conflictul are un dublu sens: pe de o parte, asistam la infruntarea dintre voievod si boierimea adversara politicii sale, iar pe de alta la zbaterile interioare ale eroului constient de clipa apropiata a mortii.

Cele doua conflicte, politic si psihologic, contribuie la conturarea unui portret complex, memorabil prin forta. Aceasta a si fost intentia autorului, cum ne indica si metaforicul titlu: crearea unui personaj monumental. Din acest punct de vedere, B. St Delavrancea continua la un nivel superior, traditia teatrului istoric national, aceea de a ilustra nu atatmomente, cat figuri impresionante ce pot retine atentia. Prin urmare, Stefan se alatura lui Razvan, lui Despot, lui Vlaicu - eroi romantici, capabili de fapte mari, traversati de mari indoieli, dar reusind sa le depaseasca prin natura caracterului si a imprejurarilor. Eroul musatin se ridica insa deasupra tuturor, devenind aproape un simbol mitic al istoriei noastre: lumea ii zice "slavitul", "sfantul", "imparatul", tremurand chiar la ideea apropierii lui.

Conflictul politic se produce, cum aminteam, intre Stefan, a carui optiune la succesiunea scaunului domnesc se indreapta spre Bogdan, fiul matur si viteaz, si boierii Ulea Stavar si Dragan, care-l vor domn pe Stefanita Acesta din urma e imatur prin varsta, dar preferabil pentru boierii ce intrevad in aceasta situatie posibilitatea de a conduce efectiv treburile statului, in intersul lor. Conjuratia nu se indreapta atat impotriva lui Stefan, pe care-l cred deja mort ("Vesnica lui pomenire! -excalma unul dintre ei), cat impotriva testamentului sau. "Afacerea" e adusa la cunostinta voievodului de Oana, fiica sa naturala ce trage cu urechea la discutia acestora in consecinta, Ulea e ucis si Bogdan inscaunat.

---

Tag-uri: apus de soare, barbu stefanescu delavrancea, statul moldovean

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 11 January '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---