Statistics:
Visits: 1,013 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Ce fel de efort trebuie sa depuna cardiacul
Q: | Intreaba despre Ce fel de efort trebuie sa depuna cardiacul |
La omul normal efortul fizic produce din partea aparatului cardiovascular o serie de reacţii de adaptare la de nevoile crescute de oxigen ale organismului ; frecvenţa bătăilor inimii, forţa de contracţie şi cantitatea de sange expulzată cu fiecare infracţie sporesc proporţional cu intensitatea efortului.
Antrenamentul, adică utilizarea, în vederea unui efort dat, numai a maselor musculare implicate in efort reduce activitatea inimii faţă de un efort similar făcut de o persoană normală neantrenată. De exemplu, munca inimii depusă de o persoană care execută un exerciţiu fizic de alergare - viteză - este mai mare decat a unui sportiv antrenat, la acesta din urmă în cursul efortului sangele pompat de inimă este a dresat „preferenţial" muşchilor care participă direct la efortul de alergare.
La cardiac, forţa de contracţie a muşchiului cardiac este limitată, „pompa" cardiacă nu face faţă unor solicitări mai mari. Cand această limitare a capacităţii muşchiului cardiac de a răspunde nevoilor de sange şi de oxigen ale ţesuturilor este severă ea se traduce prin apariţia simptomelor de insuficienţă cardiacă. Se impune o limitare a eforturilor fizice la cardiaci şi chiar repausul la pat.
Totuşi, avand în vedere varietatea/cardiopatiilor şi capacitatea lor de a face efort fizic este diferită. Sunt boli de inimă care reduc minim capacitatea de efort, altele însă sunt susceptibile de a se agrava: chiar în repausul cel mai strict. O primă apreciere a capacităţii de efort rezultă chiar din simptomele bolnavilor. Acei pacienţi care fac la eforturi mici palpitaţii sau dureri precordiale pot avea cardiopatii severe, cei care pot face eforturi moderate sau chiar mari fără să se simtă rău au de regulă cardiopatii mai uşoare. Examenul medical, prin reacţia pulsului, a tensiunii arteriale sau examenul electrocardiografic în repaus şi după eforturi gradate pot măsura precis capacitatea de efort a bolnavului. Uneori simptome subiective neplăcute cum sunt înţepăturile (jena precordială), palpitaţiile au un caracter benign, legat de o sensibilitate exagerată a pacientului sau de o stare nevrotică.
In acest caz ele nu sunt influenţate sau declanşate de efort, nu se însoţesc de modificări electrocardiografice în cursul acestuia şi adesea se manifestă mai intens: in repaus.
Antrenamentul, adică utilizarea, în vederea unui efort dat, numai a maselor musculare implicate in efort reduce activitatea inimii faţă de un efort similar făcut de o persoană normală neantrenată. De exemplu, munca inimii depusă de o persoană care execută un exerciţiu fizic de alergare - viteză - este mai mare decat a unui sportiv antrenat, la acesta din urmă în cursul efortului sangele pompat de inimă este a dresat „preferenţial" muşchilor care participă direct la efortul de alergare.
La cardiac, forţa de contracţie a muşchiului cardiac este limitată, „pompa" cardiacă nu face faţă unor solicitări mai mari. Cand această limitare a capacităţii muşchiului cardiac de a răspunde nevoilor de sange şi de oxigen ale ţesuturilor este severă ea se traduce prin apariţia simptomelor de insuficienţă cardiacă. Se impune o limitare a eforturilor fizice la cardiaci şi chiar repausul la pat.
Totuşi, avand în vedere varietatea/cardiopatiilor şi capacitatea lor de a face efort fizic este diferită. Sunt boli de inimă care reduc minim capacitatea de efort, altele însă sunt susceptibile de a se agrava: chiar în repausul cel mai strict. O primă apreciere a capacităţii de efort rezultă chiar din simptomele bolnavilor. Acei pacienţi care fac la eforturi mici palpitaţii sau dureri precordiale pot avea cardiopatii severe, cei care pot face eforturi moderate sau chiar mari fără să se simtă rău au de regulă cardiopatii mai uşoare. Examenul medical, prin reacţia pulsului, a tensiunii arteriale sau examenul electrocardiografic în repaus şi după eforturi gradate pot măsura precis capacitatea de efort a bolnavului. Uneori simptome subiective neplăcute cum sunt înţepăturile (jena precordială), palpitaţiile au un caracter benign, legat de o sensibilitate exagerată a pacientului sau de o stare nevrotică.
In acest caz ele nu sunt influenţate sau declanşate de efort, nu se însoţesc de modificări electrocardiografice în cursul acestuia şi adesea se manifestă mai intens: in repaus.
Tag-uri: inima, cardiac, cardiovascular, boala |
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 06 October '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :