Este procedeul prin care se reia un sunet, o silabă, un grup de cuvinte, cu scopul obţinerii unor efecte stilistice. Atunci când repetiţia se produce la nivelul sunetelor ori silabelor, putem ajunge la aliteraţie sau armonie imitativă: „Prin vârfuri vântul viu vuia" (G. Coşbuc, Nunta Zamfirei).

Când reluarea unui cuvânt are loc la începutul versului, avem de-a face cu o anaforă: „ Tot ce-n ţările străine e smintit şi stârpitură, / Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură.. " (M. Eminescu, Scrisoarea III), iar când repetiţia e la sfârşitul versului, o numim epiforă. Repetiţia la nivelul sintactic în reluarea aceluiaşi cuvânt cu funcţii sintactice diferite: „ Căci toţi se nasc spre a muri / Şi mor spre a se naşte". (M. Eminescu, Luceafărul).

---

Tag-uri: efecte stilistice

---

Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 17 May '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---