Statistics:
Visits: 2,937 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
8
Fame Riser
|
|||||||||||
Ce este encefalita
Q: | Intreaba despre Ce este encefalita |
Encefalita este o boala infectioasa acuta, produsa prin localizarea infectiei la nivelul creierului. Multi agenti patogeni pot produce encefalita: bacterii, virusuri, rickettsii, ciuperci, paraziti.
Uneori, localizarea agentului patogen in creier se face ca o complicatie in cursul unei boli infectioase generale, producandu-se astfel encefalite secundare (poliomielita, herpes, oreion, meningita limfocitara benigna, tuse convulsiva, rujeola, varicela postvaccinala, dupa vaccin antivariolic).
Encefalitele primitive:
localizarea agentului patogen se face de la inceput si obligatoriu in creier. Acestea vor fi descrise aici.
Semnele bolii:
de obicei, bolnavii au febra si semne care arata atingerea sistemului nervos central (somnolenta, stare confuzionala, chiar coma, delir, uneori agitatie, convulsii, uneori paralizii diferite, modificari de lichid cefalorahidian).
Encefalitele virotice sunt cele mai importante.
Encefalita siberiana de primavara-vara este o boala acuta, epidemica, transmisa la om de cateva specii de capuse, produsa de un virus, rezervorul de virus constituindu-l diferite animale (rozatoare, iepuri, pasari). Atinge in special muncitorii forestieri. Da o mortalitate de 5-30%.
Este raspandita mai ales in Siberia si Extremul Orient.
Encefalita japoneza este o boala acuta, infectioasa, contagioasa, produsa de un virus, transmisa la om prin cateva specii de tantar. Este raspandita in Japonia, China, Filipine, Vietnam, Coreea, Australia, da o mortalitate de 50%.
Survine in epidemii intinse.
Encefalitele americane sunt boli acute, contagioase infectioase, transmise de tantar, produse de cateva virusuri. Mortalitatea este intre 5 si 30%.
Encefalita scotiana este o boala acuta infectioasa, contagioasa, produsa de un virus, transmisa de capusa. Este raspandita in Anglia si Scotia.
Encefalitele africane, cu virusuri numeroase este transmisa de tantar.
Encefalita epidemica letargica (sau de tip A, sau von Economo) este o boala acuta infectioasa, contagioasa, produsa foarte probabil de un virus (inca neizolat), caracterizata prin febra si in special stare de somn prelungit, paralizii oculare.
In 1919-1929 a fost o epidemie mare pe tot globul cu peste 80 000 de cazuri. Febra dureaza 5-30 de zile; in acest timp bolnavii au o somnolenta irezistibila: adorm cu usurinta oriunde s-ar afla.
Pot fi treziti din somn, dar adorm imediat. In cazuri grave se produce coma profunda. Apar de cele mai deseori si paralizii oculare (paralizie de acomodare a vederii la distanta, caderea pleoapei cu imposibilitate de a o ridica) si alte tulburari neurologice (tremuraturi, contractii musculare).
Boala dureaza cateva saptamani; se vindeca cam in 70% din cazuri. Unii bolnavi raman cu tulburari cronice (dupa luni sau ani de zile apare sindromul numit parkinsonism postencefalitic, manifestat prin rigiditate musculara, lipa miscarilor spontane, fata imobila, tremuraturi si alte miscari involuntare, cu evolutie lenta de ani de zile si progresiva).
Mai exista numeroase encefalite probabil virotice, la care virusul inca nu s-a izolat, care apar sub forma de cazuri sporadice, la copii sau adulti, cu aspecte anatomopatologice variabile. Encefalitele secundare pot aparea drept complicatii ale unor boli produse de bacterii (meningite bacteriene, septicemii, meningita tuberculoasa, tuse convulsiva, febra tifoida), de rickettsii (tifos exantematic), de protozoare (malarie, toxoplasmoza), de ciuperci (torula).
Tratamentul se poate adresa agentului cauzal numai in cele bacteriene, cu rickettsii, cu unele protozoare sau ciuperci. In acest caz se foloseste antibioticul la care este sensibil agentul patogen. Encefalitele virotice nu au un tratament cauzal, antibioticele cunoscute neavand actiune asupra virusurilor.
Ele se trateaza simptomatic, ingrijirile igienice si alimentatia fiind pe primul plan. Profilaxia pentru unele encefalite virotice se face prin distrugerea vectorului (tantar, capuse) si prin vaccinarea populatiei pentru cele la care s-a putut prepara un vaccin (encefalita japoneza, siberiana).
Din punctul de vedere al legislatiei, la noi numai encefalita epidemica letargica face parte din grupa A, fiind obligatorie izolarea in spitalul de boli contagioase.
Uneori, localizarea agentului patogen in creier se face ca o complicatie in cursul unei boli infectioase generale, producandu-se astfel encefalite secundare (poliomielita, herpes, oreion, meningita limfocitara benigna, tuse convulsiva, rujeola, varicela postvaccinala, dupa vaccin antivariolic).
Encefalitele primitive:
localizarea agentului patogen se face de la inceput si obligatoriu in creier. Acestea vor fi descrise aici.
Semnele bolii:
de obicei, bolnavii au febra si semne care arata atingerea sistemului nervos central (somnolenta, stare confuzionala, chiar coma, delir, uneori agitatie, convulsii, uneori paralizii diferite, modificari de lichid cefalorahidian).
Encefalitele virotice sunt cele mai importante.
Encefalita siberiana de primavara-vara este o boala acuta, epidemica, transmisa la om de cateva specii de capuse, produsa de un virus, rezervorul de virus constituindu-l diferite animale (rozatoare, iepuri, pasari). Atinge in special muncitorii forestieri. Da o mortalitate de 5-30%.
Este raspandita mai ales in Siberia si Extremul Orient.
Encefalita japoneza este o boala acuta, infectioasa, contagioasa, produsa de un virus, transmisa la om prin cateva specii de tantar. Este raspandita in Japonia, China, Filipine, Vietnam, Coreea, Australia, da o mortalitate de 50%.
Survine in epidemii intinse.
Encefalitele americane sunt boli acute, contagioase infectioase, transmise de tantar, produse de cateva virusuri. Mortalitatea este intre 5 si 30%.
Encefalita scotiana este o boala acuta infectioasa, contagioasa, produsa de un virus, transmisa de capusa. Este raspandita in Anglia si Scotia.
Encefalitele africane, cu virusuri numeroase este transmisa de tantar.
Encefalita epidemica letargica (sau de tip A, sau von Economo) este o boala acuta infectioasa, contagioasa, produsa foarte probabil de un virus (inca neizolat), caracterizata prin febra si in special stare de somn prelungit, paralizii oculare.
In 1919-1929 a fost o epidemie mare pe tot globul cu peste 80 000 de cazuri. Febra dureaza 5-30 de zile; in acest timp bolnavii au o somnolenta irezistibila: adorm cu usurinta oriunde s-ar afla.
Pot fi treziti din somn, dar adorm imediat. In cazuri grave se produce coma profunda. Apar de cele mai deseori si paralizii oculare (paralizie de acomodare a vederii la distanta, caderea pleoapei cu imposibilitate de a o ridica) si alte tulburari neurologice (tremuraturi, contractii musculare).
Boala dureaza cateva saptamani; se vindeca cam in 70% din cazuri. Unii bolnavi raman cu tulburari cronice (dupa luni sau ani de zile apare sindromul numit parkinsonism postencefalitic, manifestat prin rigiditate musculara, lipa miscarilor spontane, fata imobila, tremuraturi si alte miscari involuntare, cu evolutie lenta de ani de zile si progresiva).
Mai exista numeroase encefalite probabil virotice, la care virusul inca nu s-a izolat, care apar sub forma de cazuri sporadice, la copii sau adulti, cu aspecte anatomopatologice variabile. Encefalitele secundare pot aparea drept complicatii ale unor boli produse de bacterii (meningite bacteriene, septicemii, meningita tuberculoasa, tuse convulsiva, febra tifoida), de rickettsii (tifos exantematic), de protozoare (malarie, toxoplasmoza), de ciuperci (torula).
Tratamentul se poate adresa agentului cauzal numai in cele bacteriene, cu rickettsii, cu unele protozoare sau ciuperci. In acest caz se foloseste antibioticul la care este sensibil agentul patogen. Encefalitele virotice nu au un tratament cauzal, antibioticele cunoscute neavand actiune asupra virusurilor.
Ele se trateaza simptomatic, ingrijirile igienice si alimentatia fiind pe primul plan. Profilaxia pentru unele encefalite virotice se face prin distrugerea vectorului (tantar, capuse) si prin vaccinarea populatiei pentru cele la care s-a putut prepara un vaccin (encefalita japoneza, siberiana).
Din punctul de vedere al legislatiei, la noi numai encefalita epidemica letargica face parte din grupa A, fiind obligatorie izolarea in spitalul de boli contagioase.
Tag-uri: encefalita, creier, bacterii |
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 06 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :