Statistics:
Visits: 2,513 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
5
Fame Riser
|
|||||||||||
Despre virusuri
Q: | Intreaba despre Despre virusuri |
Virusurile (inframicrobi, virusuri filtrabile, ultravirusuri) sunt cele mai simple forme de viata, lipsite de structura. Savantul rus D.S. Ivanovski a pus in evidenta in 1892, pentru prima data, existenta virusurilor. Omul, animalele, plantele sunt afectati de virusuri.
Acestia produc diferite boli si provoaca pagube in economia nationala. La om, bolile de natura virotica mai des intalnite sunt: gripa, rujeola, oreionul, rubeola, poliomielita, variola, encefalita, herpesul, varicela.
Printre virozele animale se mentioneaza: anemia infectioasa a cailor, pesta cornutelor, pesta aviara. Multe boli virotice, ca turbarea, ornitoza, febra aftoasa si unele encefalite, sunt comune pentru om si animale.
La insecte, bolile provocate de virusuri sunt: icterul viermelui de matase, viroza al binelor; la plante: mozaicul tutunului, icterul piersicului, viroza rosiilor, a ovazului etc.
Sursa de infectie in bolile virotice o constituie organismul bolnav sau purtatorul de virus. Calea de infectie poate fi atat directa, prin contactul organismului sanatos cu cel bolnav sau cu purtatorul de virus, cat si indirecta, prin intermediul alimentelor, apei, obiectelor contaminate si prin vectori (tantari, capuse).
Virusurile plantelor se raspandesc prin insecte, prin intermediul solului infectat, pe calea contactului direct al plantelor bolnave cu cele sanatoase in timpul ingrijirii lor. Anumite viroze vegetale se transmit urmasilor prin seminte.
Virusurile se deosebesc de bacterii prin dimensiunile lor foarte mici, care le permit sa treaca prin filtrele care de obicei retin bacteriile si prin faptul ca ele nu se pot inmulti decat in celulele vii.
Marimea virusurilor se exprima in milimicroni. Virusurile cele mai mici (virusul poliomielitei si al febrei aftoase) au 20-30 milimicroni, virusurile mijlocii (virusul gripei si al turbarii) au 80-150 milimicroni, iar virusurile mari (virusul variolei si ornitozei) au peste 200 milimicroni. Virusurile se prezinta sub forma de corpusculi elementari, sferici, prismatici sau filamentosi.
Unele virusuri exista sub forma de cristale. Proteinele si acidul nucleic constituie componentii obligatori ai virusurilor. Acidului nucleic ii revine rolul important in transmiterea ereditara a proprietatilor patogene ale virusurilor. Cu ajutorul microscopului electronic se pot observa majoritatea virusurilor; virusurile mai mari dupa o coloratie speciala pot fi vazute si la microscopul obisnuit.
In celulele lezate prin inmultirea virusurilor se pun in evidenta niste formatiuni speciale, numite incluziuni care ar reprezenta un conglomerat de corpusculi elementari.
In anumite infectii virotice, incluziunile sunt intotdeauna prezente, constituind astfel un element de diagnostic al bolii respective, inmultirea virusurilor numai in interiorul celulelor vii este una dintre proprietatile lor cele mai caracteristice.
Virulenta virusurilor, capacitatea de a produce boala, poate fi modificata in sensul atenuarii ei. Astfel virusul variolei, adaptat la organismul vitelor cornute mari, pierde capacitatea de a produce boala la om; se cunosc si alte metode de atenuare a virulentei virusurilor.
Obtinerea de virusuri atenuate a facut posibila prepararea de vaccinuri profilactice (anfivariolic, antipoliomielitic). Virusurile se comporta diferit fata de actiunea agentilor fizici si chimici. La temperaturi joase nu sunt sensibile, in timp ce aproape toti agentii bolilor virotice umane si animale sunt distrusi la temperatura de +60° in timp de 30 de minute.
Virusurile vegetale par sa fie mai rezistente la temperaturile ridicate. Solutiile acide si alcaline, diferite substante chimice, ca fenol, formol si hipermanganat, inactiveaza virusurile. In problema provenientei, virusurilor, exista doua ipoteze fundamentale.
Partizanii primei ipoteze considera virusurile ca derivand din bacterii prin involutie. Reprezentantii celeilalte ipoteze considera ca virusurile provin din particulele albuminelor vii existente pana la aparitia formelor celulare.
Acestia produc diferite boli si provoaca pagube in economia nationala. La om, bolile de natura virotica mai des intalnite sunt: gripa, rujeola, oreionul, rubeola, poliomielita, variola, encefalita, herpesul, varicela.
Printre virozele animale se mentioneaza: anemia infectioasa a cailor, pesta cornutelor, pesta aviara. Multe boli virotice, ca turbarea, ornitoza, febra aftoasa si unele encefalite, sunt comune pentru om si animale.
La insecte, bolile provocate de virusuri sunt: icterul viermelui de matase, viroza al binelor; la plante: mozaicul tutunului, icterul piersicului, viroza rosiilor, a ovazului etc.
Sursa de infectie in bolile virotice o constituie organismul bolnav sau purtatorul de virus. Calea de infectie poate fi atat directa, prin contactul organismului sanatos cu cel bolnav sau cu purtatorul de virus, cat si indirecta, prin intermediul alimentelor, apei, obiectelor contaminate si prin vectori (tantari, capuse).
Virusurile plantelor se raspandesc prin insecte, prin intermediul solului infectat, pe calea contactului direct al plantelor bolnave cu cele sanatoase in timpul ingrijirii lor. Anumite viroze vegetale se transmit urmasilor prin seminte.
Virusurile se deosebesc de bacterii prin dimensiunile lor foarte mici, care le permit sa treaca prin filtrele care de obicei retin bacteriile si prin faptul ca ele nu se pot inmulti decat in celulele vii.
Marimea virusurilor se exprima in milimicroni. Virusurile cele mai mici (virusul poliomielitei si al febrei aftoase) au 20-30 milimicroni, virusurile mijlocii (virusul gripei si al turbarii) au 80-150 milimicroni, iar virusurile mari (virusul variolei si ornitozei) au peste 200 milimicroni. Virusurile se prezinta sub forma de corpusculi elementari, sferici, prismatici sau filamentosi.
Unele virusuri exista sub forma de cristale. Proteinele si acidul nucleic constituie componentii obligatori ai virusurilor. Acidului nucleic ii revine rolul important in transmiterea ereditara a proprietatilor patogene ale virusurilor. Cu ajutorul microscopului electronic se pot observa majoritatea virusurilor; virusurile mai mari dupa o coloratie speciala pot fi vazute si la microscopul obisnuit.
In celulele lezate prin inmultirea virusurilor se pun in evidenta niste formatiuni speciale, numite incluziuni care ar reprezenta un conglomerat de corpusculi elementari.
In anumite infectii virotice, incluziunile sunt intotdeauna prezente, constituind astfel un element de diagnostic al bolii respective, inmultirea virusurilor numai in interiorul celulelor vii este una dintre proprietatile lor cele mai caracteristice.
Virulenta virusurilor, capacitatea de a produce boala, poate fi modificata in sensul atenuarii ei. Astfel virusul variolei, adaptat la organismul vitelor cornute mari, pierde capacitatea de a produce boala la om; se cunosc si alte metode de atenuare a virulentei virusurilor.
Obtinerea de virusuri atenuate a facut posibila prepararea de vaccinuri profilactice (anfivariolic, antipoliomielitic). Virusurile se comporta diferit fata de actiunea agentilor fizici si chimici. La temperaturi joase nu sunt sensibile, in timp ce aproape toti agentii bolilor virotice umane si animale sunt distrusi la temperatura de +60° in timp de 30 de minute.
Virusurile vegetale par sa fie mai rezistente la temperaturile ridicate. Solutiile acide si alcaline, diferite substante chimice, ca fenol, formol si hipermanganat, inactiveaza virusurile. In problema provenientei, virusurilor, exista doua ipoteze fundamentale.
Partizanii primei ipoteze considera virusurile ca derivand din bacterii prin involutie. Reprezentantii celeilalte ipoteze considera ca virusurile provin din particulele albuminelor vii existente pana la aparitia formelor celulare.
Tag-uri: virusuri, inframicrobi, virusuri filtrabile, ultravirusuri |
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 04 May '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :