Un alt mod de a pune problema specificului naţional, a acelor elemente care disting poporul român de celelalte popoare ale Europei l-a preocupat pe Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957).
- psiholog, sociolog şi filosof îşi dedică o parte a operei încercării de a defini "românismul".
- este autorul unei concepţii filosofice, personalismul energetic, un model propriu de interpretare a lumii interesat în problematica general umană.

Lucian Blaga (1895-1961), în opera sa cu caracter teoretic descrie "spaţiului mioritic" din "Trilogia culturii" i se alătură o imagine globală a universului şi a raportului său cu capacitatea de cunoaştere a omului.

Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Mircea Eliade, din interesul prim, tr ezit de lumea miturilor şi credinţelor din România se dezvoltă firesc cercetarea originilor imediate, geto-dace şi îndepărtate, indo-europene pentru a ajunge în final la o extindere a sferei de interes la scară planetară.

Emil Cioranu - manifestă o notă de pesimism în considerarea specificului românesc.
Alternanţa focarelor de interes între valorile naţionale şi cele universale nu se manifestă doar în creaţiile teoretice.

-sculptorul Constantin Brâncuşi (1876-1957) prin opera sa este egal revendicat de patrimoniul spiritual românesc şi de cel universal

-în muzică George Enescu (1881-1955) şi Dimitrie Cuclin (1885 1980) au fost inspiraţi când de folclorul naţional când de teme aparţinând culturii universale.

Dimitrie Cuclin - are o viziune personală, funcţionalistă, asupra muzicii într-un sistem filosofic original.

---

Tag-uri: lupta, intregire, tara, drepturi, politica, razboi, unire

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 12 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---