Este cunoscută de toată lumea invazia de agenţi sedentari germani în Franţa, Belgia şi România, înaintea războiului mondial.
In Belgia, în fabricile agenţilor germani, au fost pregătite din vreme postamente betonate pentru materialul de artilerie de asediu german, iar noi, românii, ne amintim de toate Frăulein-ele, herr profesorii, dansatoarele şi cantăreţele germane, care inundaseră ţara în epoca neutralităţii şi care, în realitate, nu făceau decat spionaj.

în această privinţă, trebuie menţionată şi mentalitatea specific germană, că fiecare conaţional aflat în străinătate trebuie să spioneze în profitul patriei.
Agenţii rezidenţi aveau sateliţii loi, care l e aduceau informaţii. La randul lor, aceste informaţii se transmiteau mai departe, din care cauză erau numiţi „cutie de scrisori".
Sateliţii erau recrutaţi de „cutia de scrisori" şi nu se cunoşteau între ei. Ca sateliţi, se întrebuinţau : o guvernantă din serviciul unui general, un servitor într-un hotel de mina întai, un bărbier din apropierea unei cazărmi, o actriţă cosmopolită, un artist de music-hall în turneu, un servilor în casa unui om politic etc. Aceştia aveau instrucţiuni de a înceta orice acţiune de îndată ce s-ar simţi urmăriţi.
De cele mai multe ori însă, călcau acest consemn, din lăcomia de a caştiga bani, şi erau prinşi.

Spionajul german specula lăcomia şi perversitatea omenească, folosind foarte mult oamenii fară neam şi ţară, ceea ce a făcut pe Stieber să spună că războiul din 1870 a fost izbînda josniciei şi setei de bani.
Serviciul de spionaj german nu s-a dat înapoi de a utiliza orice fel de indivizi : chelneri, funcţionari comerciali, escroci internaţionali, cavaleri de industrie etc. De asemenea, au întrebuinţat în serviciul lor şi copii.
Este bine cunoscută activitatea serviciului de spionaj german din Belgia pe timpul ocupaţiei.

La Bruxelles, biroul central de informaţii era condus de un căpitan de poliţie. Oraşul era împărţit în mai multe circumscripţii. Poliţia secretă germană avea ca misiune depistarea celor ce tipăreau şi distribuiau manifeste şi jurnale clandestine, ca : „La Libre Belgique", „Petits mots du soldat", „Grands mots du soldat" etc.
Pe langă aceasta, aresta pe cei ce recrutau oameni pentru armata belgiană şi îi ajutau să treacă peste frontieră.

Faptele arătate mai sus, cat şi altele, în număr de peste 20, enumerate în ordonanţele generalului von Bissing, erau calificate ca spionaj. în felul acesta, germanii puteau să terorizeze cu uşurinţă o populaţie rămasă la bunul plac al ocupantului.După datele statistice, au fost condamnate definitiv 3315 persoane, achitate 492 şi s-au dat ordonanţe de neurmărire pentru 2850 de persoane.
O altă însărcinare a poliţiei secrete germane a fost de a crea în Belgia o mişcare separatistă a Walloniei contra Flandrei. în acest scop, au apărut pe timpul ocupaţiei peste 500 de lucrări de propagandă germane, dar această în¬cercare nu a dat nici un rezultat.

Pe frontul occidental, germanii au avut principalele centre de spionaj la Anvers, Haga. Barcelona ÅŸi Geneva.
Centrul din Anvers era condus de m-elle Docktor şi făcea investigaţii în Belgia şi nordul Franţei.
Cel din Haga avea ca rază de acţiune Anglia şi Olanda.
Centrul din Barcelona se ocupa cu chestiuni de spionaj în Spania şi sudul Franţei, supraveghind şi transporturile maritime ale aliaţilor, pe care le semnala submarinelor germane. Tot în Spania mai erau două centre la Barcelona şi Saint Sebastian.

Centrul german de spionaj de la Geneva era condus tot de o femeie, de origine germană, numită Rouquine, care avea ca misiune centralizarea informaţiilor din Franţa şi Italia şi recrutarea spionilor printre dezertorii francezi şi italieni.
Cei recrutaţi erau trimişi la şcoala de spionaj din Frieburg, unde erau iniţiaţi în arta de a culege, a transmite informaţii şi a trece în mod clandestin sau cu acte falsificate frontiera. Adeseori, spionii recrutaţi erau îndemnaţi să se reîntoarcă la unităţile lor, simulînd că sunt prizonieri evadaţi din Germania.
La o percheziţie făcută de autorităţile elveţiene la acest centru s-a găsit un depozit imens de uniforme franceze de ştampile şi documente militare, cu care se înlesnea trecerea spionilor peste frontieră.

---

Tag-uri: spionaj, interese, guvern, contraspionaj

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 11 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---