Statistics:
Visits: 1,977 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Renasterea si Umanismul-partea 2
Q: | Intreaba despre Renasterea si Umanismul-partea 2 |
Revoltându-se împotriva obscurantismului lumii medievale umaiştii preconizau formarea unui om cu cunoştinţe enciclopedice, a unui om complet, caracterizat printr-o mare voinţă de cunoaştere. Idealul social şi moral al Renaşterii era reprezentat prin virtute care însura o serie de calităţi indispensabile: inteligenţă, spirit intreprinzător, stăpânire de sine, bărbăţie etc.
Încrezători în capacitatea omului de a se perfecţiona, umaniştii au afimat rolul culturii în evoluţia intelectuală şi morală a acestuia.
Adevărate centre umaniste se edifică acum pe lângă Curtea Pontificală precum şi la curţile principilor din Florenţa, Mantua, Neapole şi in oraşele universitar e din afara Italiei. Florenţa, însă, a fost capitala intelectuală a Umanismului. Printre protectorii artelor, memoabilă prin mecenatul ei, a rămas celebră familia Medici.
La răspândirea rapidă a Umanismului în Europa au contribuit inventarea tiparului (mijlocul secolului al XV-lea ) de către germanul Gutemjerg şi apariţia unor tipografii ca cele din Basel (a lui Froben), sau Paris (a lui Estienne). Are loc un proces de revoluţionare a învăţământului începând cu a doua jumătate a secolului al XII-lea, când a)ar scrieri în limbile naţionale ale popoarelor. De asemenea, are loc o intoarcere a erudiţilor către înţelepciunea vechilor antici, prin iniţierea unui studiu aprofundat al manuscriselor latine, greceşti, arabe etc.
Cel mai cunoscut dintre umanişti a fost filozoful creştin Erasm an Rotterdam (1466-1536), a cărui gândire anticipează o nouă etapă din progresul omenirii, Iluminismul.
Cel mai reputat centru de poeţi şi artişti din epoca Renaşterii se afla in cadrul Academiei de la Florenţa. Aici îi aflăm pe scriitorii Niccolo Machiavelli şi Ludovico Ariosto dar şi pe unii celebri sculptor între care Michelangelo Buonarroti (1475-1514), Donato Bramane (1444-1515), Perruzi, care au lăsat posterităţii capodopere ca Bazilica San Pietro din Roma, palatul Farnese precum şi sculpturi celebre (Pieta, Moise, David etc.).
Alte centre ale artelor se aflau în Veneţia şi în Roma. Printre reprezentanţii Şcolii Italiene au rămas celebri Botticelli, Correggio, Veronese, Carpaccio, Giorgione, Tintoretto, dar, mai ales, cei patru mari: Leunardo da Vinci (1452-1519), Michelangelo (1457-1564), Raffaello Sanzio (1483-1520), Tiziano Vecellio (1477-1576).
Încrezători în capacitatea omului de a se perfecţiona, umaniştii au afimat rolul culturii în evoluţia intelectuală şi morală a acestuia.
Adevărate centre umaniste se edifică acum pe lângă Curtea Pontificală precum şi la curţile principilor din Florenţa, Mantua, Neapole şi in oraşele universitar e din afara Italiei. Florenţa, însă, a fost capitala intelectuală a Umanismului. Printre protectorii artelor, memoabilă prin mecenatul ei, a rămas celebră familia Medici.
La răspândirea rapidă a Umanismului în Europa au contribuit inventarea tiparului (mijlocul secolului al XV-lea ) de către germanul Gutemjerg şi apariţia unor tipografii ca cele din Basel (a lui Froben), sau Paris (a lui Estienne). Are loc un proces de revoluţionare a învăţământului începând cu a doua jumătate a secolului al XII-lea, când a)ar scrieri în limbile naţionale ale popoarelor. De asemenea, are loc o intoarcere a erudiţilor către înţelepciunea vechilor antici, prin iniţierea unui studiu aprofundat al manuscriselor latine, greceşti, arabe etc.
Cel mai cunoscut dintre umanişti a fost filozoful creştin Erasm an Rotterdam (1466-1536), a cărui gândire anticipează o nouă etapă din progresul omenirii, Iluminismul.
Cel mai reputat centru de poeţi şi artişti din epoca Renaşterii se afla in cadrul Academiei de la Florenţa. Aici îi aflăm pe scriitorii Niccolo Machiavelli şi Ludovico Ariosto dar şi pe unii celebri sculptor între care Michelangelo Buonarroti (1475-1514), Donato Bramane (1444-1515), Perruzi, care au lăsat posterităţii capodopere ca Bazilica San Pietro din Roma, palatul Farnese precum şi sculpturi celebre (Pieta, Moise, David etc.).
Alte centre ale artelor se aflau în Veneţia şi în Roma. Printre reprezentanţii Şcolii Italiene au rămas celebri Botticelli, Correggio, Veronese, Carpaccio, Giorgione, Tintoretto, dar, mai ales, cei patru mari: Leunardo da Vinci (1452-1519), Michelangelo (1457-1564), Raffaello Sanzio (1483-1520), Tiziano Vecellio (1477-1576).
Tag-uri: istorie, civilizatie, antichitate |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 07 September '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :