Statistics:
Visits: 2,877 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre templele egiptene
Q: | Intreaba despre Referat despre templele egiptene |
Pina in perioada Regatului Nou arhitectura templelor egiptene nu poate fi reconstituita decat cu aproximatie.
In timpul Regatului Vechi, odata cu afirmarea cultului soarelui s-au construit "templele solare". Cum ceremonia cultului zeului Ra zeul soa relui se desfasura sub cerul liber, aceste "temple" constau dintr-un zid de incinta dreptunghiular; curtea era dominata de un obelisc inalt de 36 m, plasat pe un soclu de 20 m, si avand alaturi un mic sanctuar cu statuia zeului; iar in fata, un altar din alabastru, alcatuit din patru mese, pentru ofrande (templul din Abu-Gurob). Abia in perioada urmatoare, a Regatului Mediu, se va constitui o adevarata arhitectura a templului. Astfel, cele mai importante temple care dau masura artei arhitecturale egiptene in modalitati diferite sunt: templul reginei Hatsepsut din Deirel-Bahri, cele doua temple ale lui Ramses II sapate in stinca de la Abu-Simbel; apoi faimoasele temple din Abydos, Karnak si Luxor.
Ca model, poate fi luat templul lui Amon din marele ansamblu de temple de la Karnak. Templul a fost inceput si intr-un fel terminat pe la jumatatea mileniului al III-lea i.e.n., dar forma definitiva a capatat-o intre anii 1580-1200 i.e.n. In interiorul unui zid de incinta cu perimetrul de 3800 m, intrind printr-o poarta flancata de o pereche de enorme turnuri prismatice si strabatind curti imense, se ajungea la curtea centrala hipostila (adica aco perita si sustinuta de coloane), care ducea la sanctuarul cu statuia zeului. In fata sanctuarului era altarul pentru ofrande.
In Egipt apare pentru prima data in Orientul Apropiat o impunatoare arhitectura a coloanelor. Mult prea numeroase pentru a-si justifica doar un rol pur si simplu functional (templul din Luxor, de pilda, avea 134 de coloane, dispuse pe 16 randuri), coloanele erau acumulate, distribuite si modeiate astfel incat sa creeze un efect estetic, sa confere constructiei o armonioasa rezolvare a raporturilor dintre elementele arhitectonice.
Coloanele au capite lurile de forma florii de lotus sau de papirus; iar modulatiile coloanei suge reaza un manunchi de tulpini ale acestor plante. Spre sfirsitul Regatului Nou a aparut si coloana cu trunchiul cilindric neted si cu capitelul care stiliza forma frunzelor de palmier. Aceste forme au sugerat (v. Alpatov) ipoteza originii lor: fie o imitatie a copacilor plantati pe doua randuri printre care tre ceau procesiunile solemne, fie pentru a sugera imaginea simbolica pietrificata a unei dumbravi sacre.
Coloanele celor mai mari temple erau ornamentate cu inscriptii in hieroglife. Pentru a completa imaginea naturii simbolizata de ansamblul templului, tavanele erau pictate cu stele si felurite pasari; iar pardoseala era decorata spre a imita suprafata unui riu cu plante acvatice si cu pesti.
Un element arhitectural, original egiptean, era obeliscul.
In andepartata epoca pre-dinastica un bloc subtire si inalt de piatra era plantat vertical; pe virful sau aparea soarele, la rasarit. Din Heliopolis unde se pare ca aparuse pentru intiia oara aceasta piatra „miraculoasa" s-a raspandit si in restul tarii, in timpul Regatului Nou, obeliscurile acum fasonate prismatic, mai precis: ca o piramida foarte prelungita, si avand virful poleit sau placat cu aur erau plasate, cate doua, in fata turnurilor, a pito nilor de la intrarea templelor. Apoi, cand cultul soarelui a devenit mai popular, obeliscurile avand sculptate imagini simbolice si texte hieroglifice au aparut, cate unul, in fata templelor.
Obeliscurile erau din granit de culoare roz si erau aduse, toate, din carierele de la Assuan. Un obelisc cintarea cateva sute de tone. Giganticul obelisc inceput si lasat neterminat, in cariera de linga Assuan, are o lungime de 51 m, si cintareste 1168 de tone. Transportul si inaltarea unui obelisc punea probleme deosebit de complicate, care erau de resortul unei anumite cate goii de tehnicieni speializati. (Se cunosc numele a 8 dintre acestia).
Obeliscurile egiptene i-au impresionat extraordinar pe strainii veniti in Egipt. Assurbanipal a pus sa se transporte doua obeliscuri la Ninive, iar im paratii romani au dus mai multe obeliscuri la Roma si la Bizant. Azi, in tot Egiptul n-au mai ramas decat patru sau cinci obeliscuri (cf. S. Sauneron). In schimb, de-a lungul secolelor au fost transportate la Paris, la Londra, la Constantinopol, la New York. Cele mai multe se afla la Roma in numar de 12.
In timpul Regatului Vechi, odata cu afirmarea cultului soarelui s-au construit "templele solare". Cum ceremonia cultului zeului Ra zeul soa relui se desfasura sub cerul liber, aceste "temple" constau dintr-un zid de incinta dreptunghiular; curtea era dominata de un obelisc inalt de 36 m, plasat pe un soclu de 20 m, si avand alaturi un mic sanctuar cu statuia zeului; iar in fata, un altar din alabastru, alcatuit din patru mese, pentru ofrande (templul din Abu-Gurob). Abia in perioada urmatoare, a Regatului Mediu, se va constitui o adevarata arhitectura a templului. Astfel, cele mai importante temple care dau masura artei arhitecturale egiptene in modalitati diferite sunt: templul reginei Hatsepsut din Deirel-Bahri, cele doua temple ale lui Ramses II sapate in stinca de la Abu-Simbel; apoi faimoasele temple din Abydos, Karnak si Luxor.
Ca model, poate fi luat templul lui Amon din marele ansamblu de temple de la Karnak. Templul a fost inceput si intr-un fel terminat pe la jumatatea mileniului al III-lea i.e.n., dar forma definitiva a capatat-o intre anii 1580-1200 i.e.n. In interiorul unui zid de incinta cu perimetrul de 3800 m, intrind printr-o poarta flancata de o pereche de enorme turnuri prismatice si strabatind curti imense, se ajungea la curtea centrala hipostila (adica aco perita si sustinuta de coloane), care ducea la sanctuarul cu statuia zeului. In fata sanctuarului era altarul pentru ofrande.
In Egipt apare pentru prima data in Orientul Apropiat o impunatoare arhitectura a coloanelor. Mult prea numeroase pentru a-si justifica doar un rol pur si simplu functional (templul din Luxor, de pilda, avea 134 de coloane, dispuse pe 16 randuri), coloanele erau acumulate, distribuite si modeiate astfel incat sa creeze un efect estetic, sa confere constructiei o armonioasa rezolvare a raporturilor dintre elementele arhitectonice.
Coloanele au capite lurile de forma florii de lotus sau de papirus; iar modulatiile coloanei suge reaza un manunchi de tulpini ale acestor plante. Spre sfirsitul Regatului Nou a aparut si coloana cu trunchiul cilindric neted si cu capitelul care stiliza forma frunzelor de palmier. Aceste forme au sugerat (v. Alpatov) ipoteza originii lor: fie o imitatie a copacilor plantati pe doua randuri printre care tre ceau procesiunile solemne, fie pentru a sugera imaginea simbolica pietrificata a unei dumbravi sacre.
Coloanele celor mai mari temple erau ornamentate cu inscriptii in hieroglife. Pentru a completa imaginea naturii simbolizata de ansamblul templului, tavanele erau pictate cu stele si felurite pasari; iar pardoseala era decorata spre a imita suprafata unui riu cu plante acvatice si cu pesti.
Un element arhitectural, original egiptean, era obeliscul.
In andepartata epoca pre-dinastica un bloc subtire si inalt de piatra era plantat vertical; pe virful sau aparea soarele, la rasarit. Din Heliopolis unde se pare ca aparuse pentru intiia oara aceasta piatra „miraculoasa" s-a raspandit si in restul tarii, in timpul Regatului Nou, obeliscurile acum fasonate prismatic, mai precis: ca o piramida foarte prelungita, si avand virful poleit sau placat cu aur erau plasate, cate doua, in fata turnurilor, a pito nilor de la intrarea templelor. Apoi, cand cultul soarelui a devenit mai popular, obeliscurile avand sculptate imagini simbolice si texte hieroglifice au aparut, cate unul, in fata templelor.
Obeliscurile erau din granit de culoare roz si erau aduse, toate, din carierele de la Assuan. Un obelisc cintarea cateva sute de tone. Giganticul obelisc inceput si lasat neterminat, in cariera de linga Assuan, are o lungime de 51 m, si cintareste 1168 de tone. Transportul si inaltarea unui obelisc punea probleme deosebit de complicate, care erau de resortul unei anumite cate goii de tehnicieni speializati. (Se cunosc numele a 8 dintre acestia).
Obeliscurile egiptene i-au impresionat extraordinar pe strainii veniti in Egipt. Assurbanipal a pus sa se transporte doua obeliscuri la Ninive, iar im paratii romani au dus mai multe obeliscuri la Roma si la Bizant. Azi, in tot Egiptul n-au mai ramas decat patru sau cinci obeliscuri (cf. S. Sauneron). In schimb, de-a lungul secolelor au fost transportate la Paris, la Londra, la Constantinopol, la New York. Cele mai multe se afla la Roma in numar de 12.
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 04 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :