După domnia Iui Sesostris al IlI-lea, puterea Egiptului se menţine neştirbită în vremea lui Amenemhat al III-lea (coregent şi urmaş al acestuia, 1850-1800 î.e.n.), care amenajează oaza Fayum; autoritatea faraonilor din dinastia a XII-a slăbeşte o dată cu domnia lui Amenemhat al IV-lea (1800-1792 î.e.n.) şi, în special, a reginei Sbenkneferuna (1792-1785 î.e.n.), care încheie dinastia. Dinastiile egiptene următoare (a XIII-a şi a XIV-a, 1785-1680 î.e.n.), compuse din faraoni slabi, pierd controlul asupra întregului Egipt, se retrag în Egiptul de Sus: principala lovitura dată Egiptului a fost externă şi s-a datorat invaziei hicsosilor care au lăsat o amintire inspăimantătoare. Lor le datorează istoria Egip tului a doua perioadă interimară (1730-1562 i.e.n.).

Hicsoşii (nume găsit la Manethon, deformare din hekakhasout= sef al ţărilor, probabil deserturilor, străine), popoare indoeuropene cantonate în Orient, erau împinşi spre rest de hitiţi, huriţi şi kasiţi. Ei erau militar vorbind, superiori egiptenilor, datorita armelor de fier, cavaleriei şi carului de luptă, pe care le vor adopta şi egiptenii. In vremea celei de a doua perioade interimare, au coexistat două state egiptene: unul hiesos, cu capitala la Memphis apoi la Avaris, în apropierea Deltei Nilului (Marea dinastie hiesosă, a XV-a, 1730-1630 î.e.n., Mica dinastie hiesosă, a XVI-a, 1630-1560 î.e.n., despre care nu se stie cu siguranţă dacă ar fi fost hiesosă sau thebană), celălalt, condus de suverani autohtoni, cu capitala la Xois apoi la Theba (dinastiile a XIV-a şi a XVI-a, ultima între 1680-1562 î.e.n.). Nu trebuie să se înţeleagă că ar fi vorba de acelaşi teritoriu; Egiptul xoit se întindea pe un teritoriu nordic, nn se ştie exact, cat de mare, pe cand cel theban ociipfl. sudui, tradiţionalul Egipt de Sus.

Hicsoşii n-au putut să-şi Inlindă stăpanirea asupra întregului Egipt (poate cu excepţia a doi suverani hiesoşi - Khian şi Apepi I), iar nomarhii thebani, care au iidoptat, in vremea dinastiei a XVII-a, titulatura faraonică, realizand o formă statală in mod firesc cu mult mai stabilă, au început, cu succes, izgonirea hicsoşilor din Egipt, încheiată de Ahmes I (Eliberatorul), probabil la 1560 Î.e.n., întemeietorul dinastiei a XVIII -a. în timpul stâpanarii hiesose, cam pe la 1660 î.e.n. a avut loc pătrunderea evreilor în Egipt, care s-au stabilit la Uadi-Tumihet (Oessen) ca supuşi ai egiptenilor; ei au rezidat in Egipt 430 de ani (pană la 4290 î.e.n.).

---

Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---