Statistics:
Visits: 983 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre perioadele Seleucida, Arsacida si Sassanida - prima parte
Q: | Intreaba despre Referat despre perioadele Seleucida, Arsacida si Sassanida - prima parte |
Incat, ajuns (in 331 i.e.n.) pe teritoriul Imperiului persan, tinarul cuce ritor macedonean a tinut sa fie considerat urmasul lui Darius I. S-a oprit 4 luni la Persepolis dupa care a incendiat grandiosul palat, insusindu-si intregul tezaur. S-a dus sa viziteze mormintul lui Cirus cel Mare, a introdus la curtea sa ceremonialul si fastul regilor Persiei, a adoptat portul si moda persana, s-a casatorit cu o fiica (se spune) a lui Darius III; dupa care, din indemnul sau din ordinul sau, 10 000 de soldati si 80 de ofiteri ai sai s-au casatorit cu fete din Iran, iar 30 000 de tineri iranieni au fost instruiti si incor porati in armata sa. Visul lui Alexandru Macedon era sa apropie aceste doua lumi, aceste doua civilizatii, greaca si persana. Si intr-adevar, orasele fondate de el aici au devenit
Dar dupa moartea lui Alexandru (323 i.e.n ) generalii sai au domuit in diversele fractiuni ale imperiului ca niste suverani independenti, luptandu-se intre ei pentru putere. Seleucos I a stapinit Babilonul, apoi India si Iranul, fondand dinastia Seleucizilor ai carei membri erau pe jumatate persani, Intre timp, in secolul al III-lea i.e.n. in podisul iranian au devenit tot mai numeroase si mai agresive noile triburi de nomazi ale partilor care cuce resc, treptat, regiuni intinse ale fostului Imperiu persan. Dupa ultimul rege seleucid (Antiochus IV, 175-164 i.e.n.), Mesopotamia este si ea cucerita de parti. Imperiul medio-oriental al lui Alexandru Macedon s-a redus la teri toriul Siriei, in timp ce micile regate elenistice vor fi rand pe rand supuse de romani.
Aceasta a doua perioada a istoriei persane perioada seleucida, care a durat 160 de ani a insemnat deci atat o epoca de elenizare a persanilor, cat si de iranizare a grecilor. Regii seleucizi insa n-au domnit despotic. Au fost toleranti cu cei pe care i-au supus, au mentinut satrapiile si pe sefii lor locali, au deschis drumuri comerciale importante spre India si China, au extins agri cultura, perfectionand tehnica agricola si aplicand noi procedee de irigatie a terenurilor aride. In schimb, au concentrat in miinile lor aproape toate resur sele tarii, introducand un sistem fiscal strivitor, care a saracit teribil imensa masa a poporului.
centre ale culturii elenistice, in timp ce intreaga lume greceasca a preluat numeroase elemente culturale iraniene.
Dar dupa moartea lui Alexandru (323 i.e.n ) generalii sai au domuit in diversele fractiuni ale imperiului ca niste suverani independenti, luptandu-se intre ei pentru putere. Seleucos I a stapinit Babilonul, apoi India si Iranul, fondand dinastia Seleucizilor ai carei membri erau pe jumatate persani, Intre timp, in secolul al III-lea i.e.n. in podisul iranian au devenit tot mai numeroase si mai agresive noile triburi de nomazi ale partilor care cuce resc, treptat, regiuni intinse ale fostului Imperiu persan. Dupa ultimul rege seleucid (Antiochus IV, 175-164 i.e.n.), Mesopotamia este si ea cucerita de parti. Imperiul medio-oriental al lui Alexandru Macedon s-a redus la teri toriul Siriei, in timp ce micile regate elenistice vor fi rand pe rand supuse de romani.
Aceasta a doua perioada a istoriei persane perioada seleucida, care a durat 160 de ani a insemnat deci atat o epoca de elenizare a persanilor, cat si de iranizare a grecilor. Regii seleucizi insa n-au domnit despotic. Au fost toleranti cu cei pe care i-au supus, au mentinut satrapiile si pe sefii lor locali, au deschis drumuri comerciale importante spre India si China, au extins agri cultura, perfectionand tehnica agricola si aplicand noi procedee de irigatie a terenurilor aride. In schimb, au concentrat in miinile lor aproape toate resur sele tarii, introducand un sistem fiscal strivitor, care a saracit teribil imensa masa a poporului.
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 03 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :