Marea bogatie naturala a Egiptului erau carierele de piatra. Piatra de constructie sau piatra pentru lucratul vaselor, statuilor si statuetelor, granit (in regiunea Assuan, granit roz, cenusiu si negru), bazalt, calcar (care se gasea peste tot), gresie, cuart rosu (care semana cu lemnul de cedru); apoi diorit, porfir, alabastru, onix, serpentina, s.a. Faraonul trimitea expeditii alca tuite din mii de oameni ca sa aduca piatra mai rara din regiuni andepar tate.

Pregatirea blocurilor de piatra necesare constructiei marilor piramide a atins un nivel tehnic exceptional, si inca cu mijloace atat de rudimentare de lucru, in acele timpuri andepartate cand uneltele de bronz sau de fier lipseau cu desavirsire. Dupa desprinderea lor din masiv, blocurile erau trase pe sânii sau pe rulouri de le mn (uneori transportul se facea si cu ajutorul unor barci mari, pe Nil) pana la locul constructiei, unde erau fasonate si slefuite. Ridicarea lor la inaltime se facea pe rampe de pamint batut, amenajate in acest scop si apoi inlaturate.

Munca in mine (exclusiv pe contul statului, singurul proprietar de mine) era si mai dura. Cuarturi aurifere se gaseau in minele desertului situat intre Nil si Marea Rosie. Aur se aducea si din minele din Nubia, sau provenea din tributul impus sirienilor. Argintul metal inexistent pe teritoriul Egip tului, totdeauna importat era, in epoca Regatului Vechi, mult mai cautat si mai scump decat aurul. Putine au fost obiectele de argint depuse in mor mintele de dinaintea epocii Regatului Nou; dar dupa 1950 i.e.n. folosirea argintului a devenit mult mai frecventa.

Din minele aflate in regiunea muntilor Sinai se aduceau si pietre semipre-tioase, turcoaza, lapislazuli, ametistul, malahita, feldspatul verde, granatul, amazonita, s.a. Judecind numai dupa cantitatea, dar si dupa exceptionala cali tate a executiei obiectelor lucrate din aceste metale si pietre, numarul meste sugarilor argintari, bijutieri, slefuitori, trebuie sa fi fost considerabil.

Dintre metalele curente, plumbul era folosit foarte rar de egipteni (spre deosebire de asiro-babilonieni). Cositorul era importat; obiectele de bronz gasite in compozitia caruia intra cositorul dateaza chiar de la inceputul Regatului Nou. Dar in Egipt metalurgia a fost mult mai inapoiata decat in Mesopotamia (cu exceptia lucratului bijuteriilor). Bronzul apare aici cu o mie de ani mai tirziu (cam prin 2000 i.e.n.); iar fierul, in prima jumatate a mile niului I i.e.n. Dealtminteri, lipsea si lemnul, combustibilul necesar cuptoarelor si forjelor. In turnatorii si la forje (care apartineau statului sau templelor), turnatorii si faurarii lucrau folosind mijloace mult mai rudimentare decat cele din Orientul Apropiat.

---

Tag-uri: egipt, antichitate, mestesuguri

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 03 January '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---