Statistics:
Visits: 1,043 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre inceputurile civilizatiei persane si perioada Ahemenida - prima parte
Q: | Intreaba despre Referat despre inceputurile civilizatiei persane si perioada Ahemenida - prima parte |
Inceputurile istoriei si civilizatiei persane propriu-zise se situeaza in jurul anului 1000 i.e.n. cand, din regiunile Caucazului septentrional (si, cu aproximatie, ale Rusiei meridionale), triburile de pastori au inceput sa migreze, unele spre sud-vest, altele spre sud, ajungand pana in valea Inclusului. Primele au intrat in conflict cu puternicile regate Asiria si Uartu (din Muntii Armeniei), incepand din secolul al IX- lea i.e.n., analele asiriene mentioneaza tri burile de mezi si de persi.
In secolul al VIII-lea i.e.n. triburile mezilor s-au unit, iar catre anul 715 i.e.n. regele Deioces a creat statul med si a fondat capitala Ecbatana (azi Hamadan), fortificand-o cu 7 ziduri concentrice. Dar in urma unui raz boi cu asirieniiDeioces a fost deportat in Siria. Fiul sau Phraortes a con solidat statul med, supunand triburile, mai numeroase, ale persilor (parsua). In perioada urmatoare, de invazie a scitilor, cele doua uniuni tribale inrudite ale mezilor si persilorvor actiona impreuna, alungandu-i pe sciti. Regele med eliberator Cyaxares va crea o armata foarte eficienta dupa model asirian. In 615 i.e.n. va cuceri capitala Assur si, aliindu-se cu babilonienii, va distruge Ninive, grabind astfel sfirsitul puternicului stat asirian.
Succesorul sau Astya ges (585-550 i.e.n.), dispunand acum de bogatii imense, isi organizeaza o curte somptuoasa in stilul celei asiriene. Statul mezilor atinsese culmea prosperitatii.
Intre timp, uniunea celor 10 triburi ale persilor stabiliti in vaile sud-estice ale podisului s-a consolidat. Unele din aceste triburi stabilisera inca din secolul al VIII-lea i.e.n. legaturi cu elamitii furnizandu-le contingente de razboinici in schimbul dreptului de a se stabili pe teritorii elamite. Triburile persilor se vor uni apoi in jurul anului 700 i.e.n. sub conducerea lui Ahemene. Clanul Ahemenid (Flakamanis) va da mai tirziu cu Cirus II o dinastie care va pune bazele viitorului Imperiu persan.
Prima perioada deci a istoriei persane este perioada ahemenida.
Dupa Cirus I (cea 640-600 i.e.n.) si Cambise (600-559 i.e.n.), inte meietorul marelui stat persan Cirus II cel Mare (557-530 i.e.n.) il va invinge pe Astyages si va initia seria de cuceriri pe care ceilalti regi ahemenizi o vor continua intr-un ritm extrem de rapid, realizand in numai 30 de ani cel mai mare imperiu cunoscut pana atunci Imperiul aliemenid, care va dura mai bine de doua secole (550-331 i.e.n.). Cirus II va unifica triburile mezilor cu cele ale persilor, va fonda in 550 i.e.n. dinastia Ahemenida, va supune orasele grecesti de pe litoralul mediteranian, va cuceri regatele Armeniei, Feniciei, Capadociei, Hyrcaniei, Partiei si Bactrianei, ajungand pana la Indus; de asemenea, trei mari imperii: Media, Lidia si Babilonia.
Se va arata insa totdeauna foarte tolerant, respectand structurile constitutionale si culturale ale popoarelor supuse, restituindu-le zeii, eliberandu-i pe evrei din captivi tatea babiloniana si restaurand orasele feniciene distruse. Va pregati si o debarcare in Egipt, dar va cadea intr-o batalie contra scitilor, dupa ce construise cel mai grandios si mai solid edificiu politic pe care il cunoscuse pana atunci antichitatea.
In secolul al VIII-lea i.e.n. triburile mezilor s-au unit, iar catre anul 715 i.e.n. regele Deioces a creat statul med si a fondat capitala Ecbatana (azi Hamadan), fortificand-o cu 7 ziduri concentrice. Dar in urma unui raz boi cu asirieniiDeioces a fost deportat in Siria. Fiul sau Phraortes a con solidat statul med, supunand triburile, mai numeroase, ale persilor (parsua). In perioada urmatoare, de invazie a scitilor, cele doua uniuni tribale inrudite ale mezilor si persilorvor actiona impreuna, alungandu-i pe sciti. Regele med eliberator Cyaxares va crea o armata foarte eficienta dupa model asirian. In 615 i.e.n. va cuceri capitala Assur si, aliindu-se cu babilonienii, va distruge Ninive, grabind astfel sfirsitul puternicului stat asirian.
Succesorul sau Astya ges (585-550 i.e.n.), dispunand acum de bogatii imense, isi organizeaza o curte somptuoasa in stilul celei asiriene. Statul mezilor atinsese culmea prosperitatii.
Intre timp, uniunea celor 10 triburi ale persilor stabiliti in vaile sud-estice ale podisului s-a consolidat. Unele din aceste triburi stabilisera inca din secolul al VIII-lea i.e.n. legaturi cu elamitii furnizandu-le contingente de razboinici in schimbul dreptului de a se stabili pe teritorii elamite. Triburile persilor se vor uni apoi in jurul anului 700 i.e.n. sub conducerea lui Ahemene. Clanul Ahemenid (Flakamanis) va da mai tirziu cu Cirus II o dinastie care va pune bazele viitorului Imperiu persan.
Prima perioada deci a istoriei persane este perioada ahemenida.
Dupa Cirus I (cea 640-600 i.e.n.) si Cambise (600-559 i.e.n.), inte meietorul marelui stat persan Cirus II cel Mare (557-530 i.e.n.) il va invinge pe Astyages si va initia seria de cuceriri pe care ceilalti regi ahemenizi o vor continua intr-un ritm extrem de rapid, realizand in numai 30 de ani cel mai mare imperiu cunoscut pana atunci Imperiul aliemenid, care va dura mai bine de doua secole (550-331 i.e.n.). Cirus II va unifica triburile mezilor cu cele ale persilor, va fonda in 550 i.e.n. dinastia Ahemenida, va supune orasele grecesti de pe litoralul mediteranian, va cuceri regatele Armeniei, Feniciei, Capadociei, Hyrcaniei, Partiei si Bactrianei, ajungand pana la Indus; de asemenea, trei mari imperii: Media, Lidia si Babilonia.
Se va arata insa totdeauna foarte tolerant, respectand structurile constitutionale si culturale ale popoarelor supuse, restituindu-le zeii, eliberandu-i pe evrei din captivi tatea babiloniana si restaurand orasele feniciene distruse. Va pregati si o debarcare in Egipt, dar va cadea intr-o batalie contra scitilor, dupa ce construise cel mai grandios si mai solid edificiu politic pe care il cunoscuse pana atunci antichitatea.
Tag-uri: ahemenida, persi, civilizatie |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 03 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :