- reprezintă apogeul mişcărilor sociale de la sfârşitul secolului al XIX-lea.
- a izbucnit la 8 / 21 februarie 1907 în satul Flămânzi (jud. Iaşi) pe moşia trustului Fischer.
- administratorul refuză învoieli mai lesnicioase.
- agitaţia cuprinde numeroase sate şi comune din nordul Moldovei, jud. Dorohoi şi Iaşi.
- răscoala nu a fost îndreptată asupra arendaşilor evrei
- au fost devastate conace şi sediile administraţiei locale, iar proprietarii, cârciumarii şi arendaşii au fost alungaţi.
- răscoala a atins apogeul în Moldova între 5-10 martie 1907 în urma ciocnirii cu forţele de represiune.
- răscoala se extinde în Muntenia şi Oltenia - jud. Romanaţi, Vlaşca, Dolj; satul Bă ileşti a fost un puternic focar al răscoalei
- între 11-15 martie 1907 răscoala a atins apogeul în judeţele ţării, ţăranii încercând să pătrundă în centrele urbane precum: Corabia, Râmnicu Sărat, Giurgiu, Buzău.

Ţărănimea a utilizat diverse forme de luptă:
- întocmirea de petiţii,
- distrugerea registrelor de proprietate,
- atacarea marilor proprietari,
- încercarea de a ridica unele fortificaţii,
- distrugerea liniilor de comunicaţie (pentru a împiedica deplasarea forţelor de represiune).

Unele documente menţionează unii lideri locali ai ţăranilor denumiţi "studenţi"
- numeroşi lucrători industriali şi-au manifestat solidaritatea cu răsculaţii la Galaţi, Paşcani, Valea Prahovei,
- autorităţile recurg la unităţile militare
- la 12 / 25 martie Í907 guvernul conservator a demisionat fiind înlocuit cu umil liberal, sprijinit fiind de D. A, Sturdza, prim-ministru,
- guvernul a reprimat răscoala violent, s-a folosit de artilerie la Stăneşti, Băileşti, Vieru, Hodivoaia.
- numărul victimelor este greu de precizat:
- Ion I. C. Brătianu menţiona în Parlament 419 victime;
- ziarele patronate de Constantin Miile ("Adevărul", "Dimineaţa") dădeau cifra de 12 - 13.000 victime
- Carol I declară ministrului Angliei că este vorba de "mai multe mii".

Au protestat împotriva intervenţiei violente numeroşi intelectuali: Nicolae Iorga, Alexandru Vlahuţă, Ion Luca Caragiale, Constantin Stere, Constantin Dobrogeanu Gherea, Radu Rosetti ş.a.
- în acest sens se înscrie şi campania de presă a socialiştilor susţinută prin Mihail Gheorghiu-Bujor, la guvern avea responsabilitate deosebită în rezolvarea "chestiunii agrare"

- răscoala a avut un ecou deosebit atât în provinciile româneşti aflate sub dominaţia străină: Transilvania, Bucovina, Basarabia, dar şi în presa din Serbia, Bulgaria, Austro-Ungaria, Germania.
- răscoala a fost menţionată şi în lucrările Congresului Internaţionalei a II-a din 1907 de la Stuttgart.

1907 - 1909 s-au adoptat:
- legea pentru învoielile agricole (stabileşte plafonul maxim de arendă)
- legea privind înfiinţarea Casei Rurale
- mărginirea dreptului de a avea proprietăţi în arendă trecerea în proprietatea statului a unor terenuri agricole
- modificarea unor prevederi privind: băncile populare
- judecătorii de ocoale
- constituirea obştilor ţărăneşti de arendar.
După 1913 liberalii au susţinut necesitatea înfăptuirii unei reforme agrare şi electorale.

---

Tag-uri: lupta, intregire, tara, drepturi, politica

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 11 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---