- problema agrară a fost un obiectiv major al vieţii social-politice în România
- pentru rezolvarea grabnică a problemei agrare s-au pronunţat: Vasile Kogalniceanu, Constantin Garoffid, Spiru Haret, Radu Rosetti, Constantin Dobrogeanu-Gherea
- reforma agrară din 1864 nu a rezolvat lipsa de pământ pentru ţărani; România se plasa la sfârşitul secolului trecut pe locul doi în lume în privinţa exportului de cereale, a făcut ca situaţia ţărănimii să se agraveze şi mai mult
- în 1905, 91.9 % din populaţia Vechiului Regat trăia la sate şi 7.790 de mari proprietari funciari posedau o dată si jumătate mai mult pământ decât 957.287 gospodarii ţărăneşti luate la un loc
- mari proprietar i funciari Gheorghe Gr. Cantacuzino, Basarab Brâncoveanu, Dinu Mihail
- dupa o statistică din 1903, 300.000 familii ţărăneşti nu aveau pământ, iar 423.403 familii aveau până la 3 ha
- neajunsul legii agrare din 1864, cu toate măsurile luate între 1866 şi 1886 a fost că ţăranii primeau prea puţin pământ
- învoielile suplimentare până în 1882 au fost îndeplinite cu ajutorul dorobanţilor, ţăranii fiind supuşi unui regim de muncă tot mai intens
- agravarea situaţiei ţăranilor s-a datorat şi sistemului arendăşiei, ca intermediar între ţăran şi proprietar
- s-au constituit şi trusturi arendăşeşti precum cel al fraţilor Fischer-Justin, Costiner, Mirica, Papiu care în 1905 deţinea suprafeţe ce însemnau 159.339 ha teren arabil
- deşi a fost supralicitat caracterul antisemit al mişcării ţărănimii, se menţionează că în jurul anului 1907, 44 % din arendaşi erau români, 43 % evrei, 13 % străini.
- starea de sărăcie a ţărănimii era adâncită de mari diferenţe între ţărani, privind numărul de vite de tracţiune şi hrană.
- lumea satelor se confrunta cu probleme economice, sociale ÅŸi sanitare.

---

Tag-uri: lupta, intregire, tara, drepturi, politica

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 11 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---