Piatra de la Rosetta reprezintă una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din întreaga istorie. Ea a fost descoperită în anul 1799 în Delta de Vest a Egiptului, lângă satul Rosetta, în apropierea Mării Mediterane. n timpul expediţiei franceze, conduse de generalul Napoleon Bonaparte. Stela a fost descoperită în timpul lucrărilor la un fort, în fundaţia unei vechi cetăţi arabe, unde fusese folosită ca material de construcţie. Descoperirea este atribuită lui Pierre-Francois Bouchard, un ofiţer de geniu în armata franceză.

Piatra descoperită era de culoare închisă, fiind confecţionată din granit negru. Pe ea era gravat un text în trei scrieri: hieroglifică, demotică şi greacă. P iatra are formă rectangulară, din partea superioară, cea care conţine inscripţia hieroglifică, lipsind o parte. Atunci când învăţaţii europeni au primit copii ale textelor, l-au tradus imediat pe cel grec. El conţine decizia unei adunări a preoţilor din anul 196 Î.Hr. în finalul său, se precizează că hotărârea a fost consemnată în trei scrieri. Era vorba deci de acelaşi text: piatra de la Rosetta era cheia pentru descifrarea hieroglifelor. Încă din momentul în care a fost descoperită de către soldaţii francezi, aceştia şi-au dat seama că piatra trebuie să aibă o importanţă foarte mare deoarece textul grecesc specifica faptul că este vorba despre acelaşi text, în toate cele 3 versiuni

Chiar şi cu ajutorul acestei chei, mulţi învăţaţi s-au chinuit zadarnic. Câţiva dintre ei au fost foarte aproape de reuşită, printre care şi fizicianul englez Thomas Young. El a stabilit valoarea fonetică a câtorva semne şi sensul câtorva cuvinte. În ciuda tuturor acestora, sistemul scrierii hieroglifice rămăsese în continuare un mister. Se ştia numai că acea piatră era o stelă egipteană, datând din anul 195 î.e.n., din timpul regelui Ptolemeu al V-lea

Francezul Jean Frangoise Champollion (1790-1832) a fost cel care a descifrat sistemul scrierii hieroglifice. Acesta avea cunoş¬tinţe temeinice, învăţase greaca, latina, ebraica, araba şi copta. Cunoştea în bună măsură lucrările colegilor săi, cu greşelile lor, dar şi cu lucrurile corecte pe care le descoperiseră. Important pentru succesul său a fost studiul „cartuşelor", adică al numelor regale, care sunt gravate într-un spaţiu alungit-oval.

Între 1799 si 1801 a fost păstrată şi studiată la Cairo, atunci realizându-se primele sale copii. În 1801, la retragerea armatei franceze, a fost reţinută de către trupele engleze şi în 1802 a fost adusă în Anglia, apoi expusă la British Museum.

In anul 1822, Champollion a prezentat rezultatele cercetărilor sale. Ele erau corecte, fără îndoială, dar mulţi dintre colegii săi n-au vrut să-i recunoască descoperirea. În cele din urmă, învăţatul german Richard Lepsius a cercetat rezultatele lui Champollion şi le-a declarat în esenţă corecte. Lepsius a mai dezlegat unele probleme ale sistemului de scriere, pe care Champollion nu reuşise să le clarifice. Astfel s-a reuşit descifrarea hieroglifelor.

---

Tag-uri: egipt, champollion

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 11 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---