Situată la extremitatea membrului superior mâna este un «instrument» foarte perfecţionat. Aceasta se datorează mobilităţii multiple a degetelor asupra cărora acţionează prin sistem tendinoase complexe, dar se datorează însă şi în egală măsură policelui care se poate opune celorlalte degete. Mâna este de asemeni capabilă să realizeze prehensiuni de toate felurile de la cele mai fine (să ţină un ou) până la cele mai puternice (să ridice o greutate mare). Se uneşte cu antebraţul prin articulaţia radiocarpiană.


Mâna prezintă 3 regiuni osoase: superior carpul format din 8 oase cubice dispuse pe 2 şiruri. Urmează regiunea metacarpiană formată din 5 oas.e lungi (metacarpienele) dispuse în evantai, formând scheletul palmei; a treia regiune osoasă este cea a falangelor (2 pentru police şi 3 pentru celelalte degete) formând scheletul degetelor. Metacavpianul şi falangele aferente formează o coloană osoasă.

1.Carpul. Este un ansamblu puţin voluminos (3 cm lungime, 5 cm lăţime) format din 2 şiruri de oase: în primul şir dinspre police spre degetul mic se găsesc: scafoidul, semilunarul, piramidalul şi pisiformul. în al doilea şir se găsesc în aceeaşi ordine tapezul, trapezoidul, căpitanii şi osul cu cârlig.

Scafoidul poate fi comparat cu o luntre. Faţa sa superioară se articulează cu radiusul, faţa inferioară cu trapezul şi trapezoidul.

Semilunarul: faţa sa se articulează cu radiusul şi ligamentele triunghiular faţa inferioară cu osul capitat.

Piramidalul: faţa superioară se articulează cu ligamentul triunghiular; faţa inferioară cu osul capitat şi osul cu cârlig.

Pisiformul este situat înaintea piramidalului cu care se articulează.
Trapezul: faţa sa inferioară se articulează cu metacarpianul I, faţa anterioară prezintă an şanţ şi tuberculul trapezului.

Trapezoidalul: faţa sa inferioară corespunde metacarpianului II.
Osul capitat: cel mai voluminos se articulează superior cu semilunarul în jos cu metacarpianul III şi prin 2 faţete cumetacarpienii vecini.

Osul cu cârlig: faţa inferioară corespunde bazei metacarpienilor 4, 5.
Aşa cum se arată în desen oasele corpului se articulează între ele prin faţete laterale (toate suprafeţele sunt acoperite de cartilaj). Numeroase ligamente merg de la un os la altul şi se solidarizează între ele.
Masivul carpian este volumul constituit de cele 8 oase. Anterior este concav de la interior spre exterior (datorită orientării oaselor) formând şanţul carpului. El este transformat intr-un canal datorită ligamentului inelar anterior al carpului care se ataşează pe reperele ce îl loitează. Pe acesta se insera mici muşchi intrinseci ai mâinii şi palmarul mic.
Prin şanţul carpului trec tendoanele muşchilor flexori ai mâinii şi degetelor ce vin de ii antebraţ.

Faţa superioară este convexă, corespunde radiusului şi ligamentului triunghiular; este numită « condilul carpian ». Fata posterinară este numita ”condilul carpian” şi anterior prin numeroase ligamente; este acoperită de muşchii extensori ai mâinii şi degetelor.

2.Metacarpienele ÅŸi falangele.

Există 5 coloane osoase compuse fiecare dintr-un metacarpian şi falangele aferente. în taliei lor mici, toate aceste oase sunt oase lungi, formare fiecare din 3 părţi: baza or); capul (inferior) şi corpul. Baza are o formă patrulateră cu suprafeţe articulare pe superioară corespunzând oaselor carpului (articulaţii carpometacarpiene) şi pe feţele le pentru articulaţiile cu metacarpienele vecine (articulaţii intermetacarpiene). Corpul prezintă o secţiune triunghiulară (3 feţe, 3 margini). Capul are o suprafaţă articulară rotunjită si de fiecare parte un mic tubercul. Degetele sunt în număr de 5, numerotate lateromedial de la I la V. Fiecare deget are câte un nume: police, indice (index), medius, inelar şi mic (auricular). Oasele care formează degetele se numesc falange; sunt în total 14 falange.

Falanga proximală prezintă la nivelul bazei o cavitate articulară pentru articulaţia cu capul metacarpianului corespunzător. La nivelul capului prezintă o trohlee pentru articulaţia oi falanga mijlocie.

Falanga mijlocie: baza prezintă o cavitate de recepţie pentru trohleea capului falangei proximale. Capul este asemănător cu cel al falangei proximale.

Falanga distală: baza e identică cu cea a falangei mijlocii. Capul se termină cu o tuberozitate ce corespunde regiunii unghiale.

---

Tag-uri: oase, muschi, corp, anatomie, brate, picioare

---

Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 31 January '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---