In ultimii ani ai vieţii, „regina spionajului şi terori germane" locuia între zidurile austere ale unei case de sănătate din Elveţia. Senilă, cu gandurile tulburate, nu-şi mai aminteşte nimic...Să nu-ţi aminteşti nimic din tot ceea ce te-a făcut celebră! Ironia soartei ! Să nu-ţi revină în minte chipul frumosului căpitani Wynanky căruia, la şaisprezece ani, dintr-o dragoste nebună, i te-ai dăruit cu riscul alungării din casa părinteaseă ? Să nu-ţi spună nimic numele Matthesius, celebrul organizator al spionajului german, omul care, dupa moartea adoratului logodnic (cpt. Wynanky). te-a iniţial în tehnica spionajului ? Memoria să renunţe a-ţi aminti pană şi adevăratul tău n ume ? Da, ironia soartei !

Mademoiselle Docktor s-a nascut la Berlin. Adevaratul sau nume : Anne Marie Lasser. Cariera de spioana o incepe în adolescenţă. Prima misiune încredinţata -prima reusită.
Aparent timidă, o fetiţă în uniformă de pension - vorbind o franceză impecabilă -, îşi aranjează cu grijă micul şevalet şi trusa de pictură undeva, într-o pajişte a Vosgilor. Lăsand penelul în voia mainii, ochii urmăresc fiecare mişcare a trupelor franceze, manevrele, temele de luptă ce se desfăşoară în această regiune. Vrea să afle tot, vrea să ştie totul. Fotografiază, cere informaţii în aşa fel încat nu iscă nici o bănuială. Nu o bănuieşte nici bătranul căpitan cu care se împrieteneşte şi care, fără să intuiască, îi furnizează date din cele mai preţioase.
Misiunea fiind îndeplinită. într-una din zile dispare. La scurt timp, Berlinul este în posesia unor ştiri a căror importanţă întrece aşteptările.
M-elle Docktor capătă angajare definitivă în preajma primului război mondial. Număr de identitate ca spioană - „1 şi 4, G şi W".

Aşa şi-a început cariera femeia care va sta la loc de frunte în galeria spioanelor celebre, femeia care făcea i" t ul mai mult din pasiune şi mai puţin din interes, femeia pe care o vom întalni în cele mai diferite şi curioase ipostaze : şefă a Centrului german de spionaj din Anvers, amantă a unor înalte personalităţi, ucigaşă a propriilot colaboratori bănuiţi de trădare (cazul spionului de origine greacă Cudoyanis) şi multe altele.

Statul major german, interesat, pe d« o parte, să afle numărul tunurilor şi calibrul acestora din cetatea Liege, iar pe de altă parte, să studieze din punct de vedere strategic canalele şi fluviile belgiene. îşi trimite un om da bază - M-elle Docktor. La cateva zile de la încredinţarea misiunii, iat-o la Bruxelles, în postura unei bogate pari-nicnce, pasionată colecţionară de picturi. învederată duşmană a tot ce este german. Ochiu-i ager - cu convingerea că a găsit omul cel mai potrivit pentru scopul ei - se opreşte la un tanăr locotenent belgian, pe care-l face să o iubească nebuneşte.

Urmarea: îndrăgostitul, dornic de a-şi prezenta fermecătoru-i amor colegilor şi prietenilor, vizitează „în doi", toate garnizoanele importante. M-elle Docktor, amabilă zîmbeşte în toate împrejurările, îşi copleşeşte iubitul cu cele mai inspirate superlative, dar nu uită, cu discreţia: spionului versat, sa-şi noteze sau să schiţeze - pe întregul parcurs - tot ee o interesează.

Şi totuşi, o întamplare, o banală întamplare, îi putea fi; fatală. Maşina pusă la dispoziţia ofiţeraşului îndrăgostit are pe un drum de ţară o pană de pneu. în timp ce acesta era ocupat cu reparaţia, însoţitoarea iscoditoare căuta să mai prindă ceva. într-un oarecare moment, imprudentă, odată cu batista, scoate din poşetă, involuntar, un bilet care este luat de vant. Ofiţerul aleargă să-1 prindă şi i-l aduce. Inainte de a i-l înapoia, din curiozitate sentimentală, îl desface. Şoc ! Pe petecul de hartie se afla schiţat ultimul tip de tun belgian, cu toate indicaţiile tehnice. Hotăria să o predea la primul post, ofiţerul se pregătea să pornească maşina. Dar nu a mai avut timp. M-elle Docktor se aruncă la volan înaintea lui, împinge acceleratorul la refuz, trece ca un bolid pe lingă liziera unei păduri, dar nu reuşeşte să-şi continue drumul. Maşina se răstoarnă şi ia foc. Scăpată ca prin minune, se aruncă în apa din apropierea pădurii, înoată din răsputeri pană Ui un mic yas olandez, al cărui conducător, contra unei însemnate sume de bani, o trece frontiera.
Rezultatul incursiunii sale : Germania cucereşte cetatea Liège.

Urmează acţiuni de spionaj în Italia şi Anglia, toate cu reuşită deplină. Iat-o însă şi la Paris. De astă dată, ca fiică de ofiţer belgian, oferindu-şi servicii „filantropice".!
grupului de infirmiere care vor pleca pe front. Specularea oricăror situaţii - de la drăgălăşeniile naive pană la desfătările nocturne - o aduce într-una din maşinile Statului-major francez, maşini ce se îndreptau spre Bruxelles. Acum are toate condiţiile să vadă - şi să-şi noteze - numărul unităţilor militare întalnite şi detalii asupra lor, Mai mult, convingîndu-şi noul anturaj de ura pe care o purta nemţilor şi folosindu-se de afecţiunea unor persoane ce puteau să-i deschidă încă o uşă, iat-o, nici mai mult nici mai puţin, în biroul subşefului Statului-major, generalul de RyckeL Unde putea afla secrete militare mai importante ca aici ? Le află şi dispare ! Peste catcva zile, trupele germane invadează teritoriul Belgiei neutre exact prin puncte nebănuite.

---

Tag-uri: spionaj, interese, guvern, contraspionaj

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 11 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---