("Aurul si urechile lui...") - Midas, regele legendar cu urechile de magar, a facut sa se vorbeasca despre el de-a lungul veacurilor poate tot atat cat si despre inteleptul rege Solomon.

Midas a fost regele Frigiei (tara din Asia Mica)"si faima lui provine din doua legende mitologice.

Prima legenda pretinde ca zeul Dionysos (Bacchus), spre a-i rasplati ospitalitatea, i-a fagaduit sa-i indeplineasca orice, dorinta. Lacom de avere, Midas a cerut ca tot ce va atige, sa se preschimbe in aur. Fericirea i-a fost de scurta durata, deoarece mancarea, de indata ce o atingea cu mana, se prefacea si ea in aur. Hulpavul rege ar fi murit de inanitie, privind muntii lui de aur, daca Dionysos nu l-ar fi iertat pana la urma.

Aceasta poveste a dat nastere unei expresii. Se spune despre oamenii car e reusesc in toate imprejurarile, ca "pe ce pun mana, se face aur!" O referire originala gasim intr-o cronica literara: "Ca miticul rege Midas, Arghezi e urmarit de un blestem: tot ce atinge se preface in poezie". A doua legenda istoriseste ca prietenul lui Midas era zeul Pan care se lauda ca fluierul sau de soc scoate sunete mai fermecatoare decat lira lui Apollo. Provocat la o intrecere, Apollo a acceptat nu numai disputa, ci si arbitrajul lui Midas, care - risum teneatis - a dat castig de cauza lui Pan.

Ca sa-i pedepseasca nepriceperea si lipsa de gust, Apollo a facut sa-i creasca lui Midas o pereche de urechi de magar, emblema a prostiei. Cuprins de rusine, si le-a ascuns sub o scufie, pe care o purta in permanenta. Nu aflase decat sclavul care venea sa-l tunda. Oprit, sub amenintarea pedepsei cu moartea, sa dezvaluie secretul, frizerul, neputandu-se totusi stapani, a facut o gaura in pamant si a soptit acolo: "Regele Midas are urechi de magar".

O trestie a auzit si, pe aripile vantului, a raspandit pretutindeni taina regelui. Aceasta a doua poveste serveste spre a caracteriza ignoranta si incompetenta celor care se grabesc sa dea sentinte in materie de arta si, prin extensiune, in orice alta materie. Iata un exemplu oferit de causticul Voltaire: Compozitorul francez Andre Gretry scrisese o opera (1778), brodata pe aceasta poveste si chiar intitulata Judecata lui Midas. Opera a avut succes la Paris, dar prezentata la curte a fost fluierata. si atunci Voltaire a facut urmatoarea epigrama, adresata compozitorului intristat:

"Gretry, nu trebuie sa sari si curtea pe nedrept s-o-mpungi. stii de la Midas ca cei mari Au si urechi adesea lungi!"

Boileau, in Satira IX (versurile 220-224) se refera de asemenea la povestea regelui Midas cu urechile de magar. Un alt exemplu: "Tragic mi-e darul, asemeni pedepselor vechi, Tot ce ating se preface-n cuvinte, Ca-n legenda regelui Midas... Aproape mi-l simt pe rege mort de blestemul ca mana lui sa prefaca in aur orice" (Ana Blandiana, in volumul Calcaiul vulnerabil).

---

Tag-uri: legenda, rege, avere

---

Categorie: Ce Inseamna  - ( Ce Inseamna - Archiva)

Data Adaugarii: 17 July '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---