FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,868
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Jocurile Olimpice moderne

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   crima   omor   otrava   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   spionaj   contraspionaj   interese   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Jocurile Olimpice moderne

 Q:   Intreaba despre Jocurile Olimpice moderne       
Jocurile Olimpice moderne Cu toate că Pietre de Coubertin este unanim recunoscut drept creatorul olimpismului modern, nici ideea organizării unor noi J.O. şi nici primele încercări de traducere în fapt nu au fost enunţate sau întreprinse de el. J.C. Guts Muts [1759-1839], pedagog german, a lansat prima oară ideea renaşterii J.O. în lucrarea sa "Gymnastik fur die Jugend", impulsionat de cercetările arheologice întreprinse la Olympia de germani.

Prima acţiune de amploare a renaşterii vechilor jocuri s-a înfăptuit în 1859 de către Evanghelie Zappa, cetăţean român de origine greacă (s-a născut în Grecia la 1800). Posesor al unei averi considerabile, Zappa construieşte laa Atena "Zappeion"-ul, un complex expoziţional cu spaţii pentru activ/ităţi culturale şi sportive. Jocurile preconiz ate de el erau orientate i după modelul antic şi au fost limitate la o participare grecească (Atena în 1859, 1870, 1875 1888 şi 1889). Considerăm veridică aprecierea făcută de Victor Bănciuiescu potrivit căreia ..."cui ideea sa, născută pe teritoriul României, Evanghelie Zappa îşi rmerita locul în Panteonul Olimpic". Jocurile organizate de Zappai nu pot fi considerate adevărate jocuri olimpice moderne. Piesrre de Fredi, baron de Coubertin aristocrat francez cu idei progresiste, este însă cel ce poartă astăzi, justificat şi necontestat titkul glorios de renovator al J.O. De România îl leagă direct întemeierea în 1906 a Ligii de prietenie si apropiere Franţa-România.

Congresul din 16-24 iunie 1894, convocat din iniţiativa "Uniunii societăţilor franceze a sporturilor atletice" în scopul constituirii unui statut comun, universal, al sportului amator, şi-a schimbat urgent titulatura în "Congresul pentru stabilirea J.O". Au participat delegaţi din 12 ţări (17 după alţi autori) din Europa şi America cărora li s-au adăugat adeziuni scrise din alte 21 de ţări. Delegaţii au acceptat în unanimitate "ideea celebrării de acum înainte' la fiecare patru ani şi rând pe rând, diferite ţări, a J.O. cuprinzând toate formele de exerciţii folosite în lumea civilizată". In memoriabila zi de 23 iunie 1894 se mai hotărăşte formarea unui Comitet Internaţional Olimpic, însărcinat cu dezvoltarea mişcării olimpice şi cu organizarea primei ediţii a J.O. din anul 1896 la Atena. Practic se naşte Olimpismul modern.

Pentru prima oară, J.O. moderne s-au desfăşurat la Atena în amintirea glorioaselor jocuri ale grecilor din antichitate, în ziua de 6 aprilie 1896. Au participat 12 ţări. La maraton, probă alergată chiar pe traseul istoric de la Maraton la Atena, a învins un păstor grec Spiridon Louis. Jocurile s-au bucurat de succes.

A doua ediţie s-a desfăşurat la Paris în 1900 cu ocazia unei mari expoziţii internaţionale. întrecerile au început în 14 iulie şi s-au terminat'în octombrie. Organizarea a fost slabă. Primul român participant, George Plagino la proba de tir.

A treia ediţie a J.O. s-a organizaţia Saint Louisîn 1904, tot cu ocazia unei expoziţii. Participarea a fcst slabă, au fost prezente doar 7 naţiuni. Probele atletice s-au redus la un simplu meci New-York - Chicago.

J.O. din 1908 au fost în pericol. Roma a anunţat cu un an înainte că nu le pot ţine. Londra a acceptat organizarea. Jocurile au durat câteva luni.
A cincea ediţie s-a disputat la Stockholm în 1912. Participarea a fost numeroasă, 5.000 de sportivi. Ediţia din 1916 nu s-a ţinut din cauza războiului. La Anvers, 1920 se ţine prima ediţie post-belică. Organizare slabă, cu întreceri dominate de finlandezi. Paris, 1994 — organizează jocurile unde finlandezul Paavlo Nurmi obţine patru medalii de aur, iar americanul Johnny Weissmuler (Tarzan) câştigă probele de înot 100 m şi 400 m. Sunt primele Jocuri Olimpice la care participă românii cu o echipă de fotbal şi una de rugbi şi la care obţinem prima medalie olimpică de bronz (rugbi].

1928 este anul în care J.O. se organizează la Amsterdam, iar femeile participă pentru prima oară. Câţiva atleţi şi scrimeri români s-au numărat printre participanţi, dar "n-au putut defila pentru că nu au avut costume...", spun gazetele vremii. Criza economică s-a răsfrânt negativ asupra J.O. din 1932 de la Los Angeles. în 1936 J.O. au loc la Berlin. Aici se impune unul dintre cei mai mari atleţi ai lumii, negrul american Jessie Owens care cucereşte patru medalii de aur (100 m, 400 m lungime şi ştafetă 4x100 m)., România participă cu 20 sportivi, la 8 ramuri sportive cucerind prin locotenentul Henri Rang, medalia de argint la călărie. Anii grei ai războiului anulează organizarea J.O. în anii 1940 şi 1944.

În 1948, 59 de ţări şi aproape 5000 de participanţi participă la J.O. de la Londra. Olandeza Fanny Blankers Koen — 4 probe şi Emil Zatopek sunt eroii jocurilor. J.O. din 1952 - Helsinki — au bătut toate recordurile de până atunci: 5867 concurenţi din care 573 femei, 69 de ţări participante. Această ediţie este de mare importanţă istorică pentru noi, obţinem prima medalie olimpică de aur la tir, în proba de armă liberă calibru redus 40 focuri — culcat prin losif Sârbu. Vasile Tiţa la box a cucerit medalia de argint, iar Gh. Fiat box şi Gh. Lichiardopol la pistol — viteză, pe cele de bronz. Se remarcă din nou Emil Zatopek cu trei medalii de aur (5000 m, 10000 m şi maraton), în 1956, J.O. s-au desfăşurat la Melbourn - Australia.

Participarea a fost mai slabă: numai 67 de ţări cu 3539 de sportivi, din care 353 de femei. Cea de-a XVII-a ediţie a J.O. moderne s-a ţinut la Roma în 1960 pe 25 august, unde au participat 7000 de sportivi din 84 de ţări şi 1500 de ziarişti. Ca şi la Melbourn, URSS ocupă primul loc. Următoarele ediţii s-au ţinut după cum urmează: Tokio - 1964, Ciudad de Mexico - 1968, Munchen - 1972, Montreal - 1976, Moscova - 1980, Los Angeles -1984, Seul - 1988, Barcelona - 1992, Atlanta -1996, Sidney - 2000.

sursa imaginii - jarrod.stanley4.com


Tag-uri: medalie, romania, grecia



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 02 December '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :