Structurile instituţionale, etno-demografice, confesionale din Transilvania sunt raportate la două perioade istorice
I - înainte de cucerirea Transilvaniei de către maghiari
II - după cucerirea Transilvaniei.

Până la cucerirea Transilvaniei de către unguri realităţile politico-administrative sunt cele specifice convieţuirii româno-slave.
Elita societăţii locale din jurul anului 900 poate fi desemnată prin perechile de termeni:
- duci-voievozi;
- juzi-cnezi/jupani.

„Ocuparea ţării" duce la schimbări din punct de vedere: - etnic; confesional; administrativ; politic.
Sursele timpului evidenţiază rezistenţa instituţiilor tradiţionale politico-administrative şi religioase faţă de cele impuse de c uceritori.
Ungaria încearcă organizarea Transilvaniei ca principat (1111-principele Mercurius) care este un eşec datorită populaţiei majoritare: românii.
Se menţine voievodatul (până în 1541).

Transilvania se organizează politic ca voievodat - condusă de un voievod, numit de rege, care:
- avea atribuţii: administrative, juridice, militare.
- îşi organizează o cancelarie;
- în lipsa sa treburile politice conduse de un vicevoievod.

Pe măsura colonizării secuilor şi saşilor, regalitatea limitează puterea voievodului.
Secuii ÅŸi saÅŸii s-au bucurat de largi privilegii ÅŸi autonomie de organizare.
Regele desemnează un comite pentru fiecare din aceste grupuri etnice.

a. Secuii
- Comitele - avea atribuţii administrative, politice, militare şi judecătoreşti; reprezintă autoritatea centrală (regele) în „terra Siculorum" formată din şapte scaune;
- Scaunul - este condus de un căpitan - cu atribuţii militare, administrative şi judecătoreşti, care avea în subordine doi juzi scăunali.
- Comunităţile autohtone secuieşti (universitàtes) se grupează într-un corp teritorial etnic dependent de rege.
- Regele recunoaşte secuilor statul de „stare" privilegiată încadrată în Congregaţia Transilvaniei.

b.SaÅŸii
- Comite numit de rege.
- Organizaţi în: - scaune si districte (Braşov, Bistriţa) , formează „Universitas Saxonum" (Universitatea saşilor), unitate politico-administrativă unică.
- Reprezentanţii saşilor, recunoscuţi ca „stare" privilegiată, fac parte din Congregaţia Transilvaniei (Adunarea stărilor privilegiate).

c. Românii
- îşi menţin vechile structuri organizatorice: ţări si districte, conduse de cneji şi voievozi locali cu atribuţii fiscale, judecătoreşti, militare.

Adunarea generală a nobililor (sau Congregaţia, 1288):
- are atribuţii judecătoreşti, fiscale şi administrative;
- este adunarea stărilor privilegiate;
- iniţial sunt atestaţi şi nobilii români;
- 1366 - Ludovic I de Anjou condiţiona calitatea de nobil de apartenenţa la catolicism.

În 1437 se constituie Unio Trium Nationum care permitea accesul la putere doar stărilor privilegiate - unguri, saşi şi secui şi catolicilor.
în secolul al XVI-lea - după Reforma religioasă - în afară de catolicism sunt recunoscute şi religiile reformate: luterană, calvină şi unitariană.

---

Tag-uri: istorie, civilizatie, antichitate

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 16 September '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---