În secolele VIII-IX românii convieţuiesc cu slavii în zona Tisei şi în Transilvania.
Populaţia majoritară a Transilvaniei este formată din români.
Izvoarele menţionează existenţa unor formaţiuni politice în aceste zone.

Cel mai important izvor Gesta Hungarorum atribuit lui Anonymus menţionează:
- în Crişana pe Menumorut - „ducele" - cu centrul la Biharea;
- în Banat pe Glad - cu centrul la Cuvin;
- în S-V Transilvaniei pe Gelu - „duce", „un anumit român" - cu centrul la Dăbâca.

Anonymus relatează despre interesul manifestat de ducele Arpad faţă de aceste teritorii extrem de bogate:
- în urma confruntărilor militare cu maghiarii, formaţiunile existente în secolele IX-X sunt anihilate;
- voievodatul lui Gelu este cucerit de Tuhutum care preia conducerea ţării pentru sine şi urmaşii săi;
- la începutul secolului al Xl-lea un urmaş al lui Tuhutum, ducele Geula cel Tânăr (Gyula, Gylas), intră în conflict cu Ştefan cel Sfânt, regele Ungariei.
Cel mai important izvor - hagiografic - Viaţa Sfântului Gerard - relatează despre formaţiunile din Transilvania - „ţară întinsă şi prosperă" - şi Banat.

1. In Transilvania, Geula cel Tânăr.
- refuză creştinarea în rit catolic;
- este atacat, învins, dus în Ungaria;
- ţara este ocupată (1002-1003).

2. în Banat, Ahtum, conducătorul voievodatului:
- intră în conflict cu regalitatea maghiară;
- refuză să recunoască suzeranitatea maghiară şi percepe vamă pentru sarea ce trecea prin teritoriul său spre Ungaria;
- este ucis ÅŸi teritoriul ocupat.
Etapa cuceririi efective şi sistematice a Transilvaniei de către maghiari are loc după 1050 şi durează până la începutul secolului al XIII-lea.

Mijloacele folosite de către maghiari sunt complexe:

a) militare: - campanii;
- cucerirea cetăţilor de margine: Biharea, Medieş etc.

b) politice: - încercarea de înlocuire a formelor autohtone de organizare politică -
voievodatul - cu forme specifice feudalismului apusean, principatul.
- 1111 - izvoarele îl menţionează pe „Mercurius princeps".
- 1176 - este menţionat Leustachius voievod.
- Voievodatul se menţine până în secolul al XVI-lea.
- Voievodul: - era vasal regal si avea atribuţii, în special militare.
- în perioada de criză a regalităţii maghiare (secolele XIII-XIV), voievozii Transilvaniei - Roland Borşa şi Ladislau Kan îşi asumă prerogativele politice regale, dar încercarea lor eşuează.

c) administrative:
- organizarea comitatelor - subordonate regalităţii maghiare;
- primul comitat este cel de Bihor (1111), apoi Crasna, Dăbâca, Cluj, Alba, Timiş etc.

d) religioase:
- încercarea de impunere a catolicismului;
- la începutul secolului al Xl-lea Ştefan cel Sfânt desfiinţează episcopia ortodoxă situată la Alba-Iulia;
- în 1111 documentele amintesc un „episcopus Ultrasilvanus" - Simion, catolic.
- majoritatea populaţiei Transilvaniei este reprezentată de români ortodocşi pe tot parcursul Evului Mediu.

e) etnice - colonizarea unor populaţii în perioada secolelor al XH-lea-al XlII-lea, având ca scop apărarea graniţelor; stimularea dezvoltării economice.

Secuii: - au servit drept avangardă pentru penetraţia maghiară în Transilvania;
- au fost aşezaţi în Bihor, Zona Târnavelor, Subcarpaţii Răsăriteni;
- aveau obligaţii militare;
- în schimb se bucură de privilegii.

Saşii - veniţi în Transilvania în mai multe valuri, datorită transformărilor social-economice din lumea germană;
- au jucat în primul rând un rol economic;
- privilegii recunoscute în Bula de aur a saşilor (Andreanum);
- îi găsim la sat şi în lumea urbană;
- saşii sunt principalii autori ai civilizaţiei urbane, nu numai în Transilvania, ci în întreaga Ungarie.

Cavalerii teutoni (1211-1225)
- aduşi de regele Andrei al II-lea în Ţara Bârsei;
- scop - formarea unui front al cruciadei în regiunile carpato-dunărene;
- sunt izgoniţi în 1225 pentru că au încălcat înţelegerile stabilite.
- Cavalerii teutoni - au lichidat dominaţia cumană;
- au asigurat regilor maghiari drumul spre Dunărea de Jos.

Concluzie: Peste eforturile de încorporare desfăşurate de Ungaria, Transilvania şi-a menţinut individualitatea pe parcursul Evului Mediu: în plan economic, în structurile sociale, în organizarea politico-administrativă (voievodatul, districtele şi „ţările" româneşti), în situaţia confesională (ortodoxismul).

---

Tag-uri: istorie, civilizatie, antichitate

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 16 September '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---