Globulele roşii, numite şi hematii sau eritrocite, sunt lipsite de nucleu la om. în mod normal, la bărbat se găsesc 4500 000—5 000 000 de globule roşii într-un milimetru cub de sânge; la femeie 4 000 000—4 500 000. Raportând această cifră la întreaga cantitate de sânge circulant (circa 5 litri) reiese că, în medie, un om dispune de 25 000 de miliarde de globule roşii care, puse cap la cap, ar realiza un lanţ lung de 175 000 km, cu care s-ar putea înconjura de 4 ori globul pământesc. Hematiile, în formă de disc, mai subţire în partea centrală şi cu marginile rotunjite şi mai groase, au o dimensiune medie de 7 microni.

După o viaţă care durează în medie 130 de zile, eritrocitele sunt distruse.

Hemoglobina din globulele roşii are funcţia vitală d e a capta oxigenul în capilarele aflate în peretele alveolelor pulmonare şi de a-1 ceda ţesuturilor. Hemoglobina conferă hematiilor culoarea roşie, datorită încărcării acestora cu o substanţă proteică, globina, combinată cu fierul.

Hemoglobina din sângele provenit din vene şi care este dirijată către plămân are o culoare roşu închis (vişinie) datorită lipsei oxigenului şi prezenţei în cantitate mare a hemoglobinei reduse. Sângele arterial, dimpotrivă, are o culoare roşu aprins, deoarece trecând prin plămân hemoglobina a preluat oxigenul din aerul atmosferic.

Valoarea normală a hemoglobinei conţinută în sânge este de 130—160 mg/100 ml la bărbaţi şi 110—150 mg/100 ml la femei. Aceste valori au variaţii fiziologice: în minus, la femei în funcţie de fluxul menstrual, în plus, la cei ce fac ascensiuni pe munţi, ca fenomen compensatoriu al scăderii oxigenului şi presiunii atmosferice. Valoarea este foarte crescută în stări patologice (poliglobulii, eritremii etc).

Imunohematologia

Această disciplină cuprinde studiul fiziologiei şi afecţiunilor care apar în urma unui conflict imunologic între un anticorp circulant (în sânge) şi un antigen (sau aglutinogen) existent pe elementele figurate ale sângelui (hematii, leucocite).

Dezvoltarea imunohematologiei este strâns legată de descoperirea grupelor sangvine.

Există două categorii de afecţiuni imunologice: unele de izoimunizare, cum este imunizarea dintre indivizi aparţinând aceleiaşi specii, spontană şi naturală, determinând apariţia grupelor sangvine clasice O (I), A (II), B (III), AB (IV).

A doua categorie, prin heteroimunizare, când apar anticorpi împotriva unui antigen străin de specie, provenit din afara organismului.

Afecţiuni prin izoimunizare - Aceste boli afectează în principal hematia, ca boala hemolitică a nou-născutului, accidentele post-transfuzionale prin incompatibilitate grupală; în secundar, leucocitele (leucopenii) şi trombocitele (trombocitopenii In special la nou-născuţi)

Sursa Imaginii - freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: hematii, hemoglobina, sange

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 18 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---