Ateroscleroza este o boală degenerativă dată de mulţi factori (boală multi-factorială), care se sumează între ei, amplificînd efectele nocive asupra arterelor. Boala se instalează încet şi progresiv. O bună cunoaştere a diverşilor factori de risc care favorizează apariţia şi agravarea aterosclerozei, influenţarea prin diverse medicaţii sau îndepărtarea acestor factori pot să evite sau să agraveze evoluţia cardiopatiei ischemice.

Este necesară o participare activă şi perseverentă din partea bolnavului ca să-şi protejeze sănătatea, înlăturând pe cit este posibil apariţia de complicaţii nedorite.

Momentul optim de aplicare a măsurilor de igienă cardiovasculară ar t rebui să fie între 12 şi 18 ani; desigur, se întâmplă mari greutăţi, deoarece la această vârstă, când începe formarea plăcilor de aterom pe artere cei interesaţi sunt greu de convins şi in general sunt refractari la sugestii şi măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea în viitor a unei sănătăţi bune.

Trebuie totuşi să se persevereze, demonstrându-le efectele nocive ale fumatului, ale creşterii supraponderale (obezitate) şi ale lipsei unei activităţi fizice.

Evoluţia aterosclerozei coronare poate fi influenţată totuşi în bine; după cum s-a menţionat, ateroscleroza este o boală multifactorială şi care foarte rar depinde de un singur factor.

Unii factori de risc pot fi înlăturaţi ca de exemplu fumatul, obezitatea, sedentarismul, iar alţii pot fi influenţaţi prin restricţia de grăsimi sau prin medicaţii hipotensive în cazul hipertensiunii arteriale. Cu medicaţii corespunzătoare trebuie tratate diabetul sau hiperuricemia.

Un diagnostic precoce de cardiopatie ischemică înlătură diverse complicaţii. Orice adult sau vârstnic care se plânge de dureri precordiale, palpitaţii, oboseală extremă se va adresa medicului pentru precizarea diagnosticului. Eficacitatea tratamentului, ca şi preîntâmpinarea de complicaţii grave depind în primul rând de „precocitatea diagnosticului".

Apariţia crizelor repetate de angină pectorală sau persistenţa unei dureri mari retrosternale sugerează existenţa unui infarct miocardic; calmarea durerii şi repausul absolut la pat salvează viaţa bolnavului.

Dacă adresarea la medic constituie un fapt pozitiv în cazul apariţiei unei dureri precordiale, nu trebuie să fim obsedaţi totuşi că orice durere sau palpitaţie traduce o cardiopatie ischemică. Inima este situată în torace, are legături anatomice diverse cu organele din torace (plămân, pleură, mediastin), iar prin corelaţiile neurovegetative poate fi influenţată de suferinţele altor organe.

Simptome false, dureri cardiace pot avea pleurita, spondiloza dorsală, nevralgia intercostală, hernia diafragmatică, nevroza cardiacă); unele esofagite, colecistita calculoasă pot să dea dureri ca cele anginoase. Chiar în prezenţa unei cardiopatii ischemice bine precizată, coexistenţa cu aceste afecţiuni este frecvent posibilă.

O criză de angor pectoral, care traduce în fond un aport scăzut brusc de oxigen pentru miocard, poate surveni şi în afara unei cardiopatii ischemice; astfel, în stenoza sau în insuficienţa aortică, în unele stenoze mitrale, în hipertensiunea arterială paroxistică, în anemiile severe, în aritmii paroxistice cu ritm rapid (fibrilaţia atrială sau tahicardia paroxistică). In afară de administrarea nitroglicerinei se va trata şi boala de bază.

În faţa unei hipertensiuni, trebuie să ne gândim în primul rând dacă este vorba de o hipertensiune arterială esenţială sau secundară. Apariţia hipertensiunii esenţiale, cea mai frecvent întâlnită, este foarte greu de evitat; la declanşarea ei contribuie mulţi factori: ereditari, endocrini, vasculari, cardiaci, nervoşi (teoria mozaicului) şi este greu de apreciat în ce măsură aceştia participă.

Uneori, o labilitate a tensiunii arteriale trebuie luată în consideraţie şi tratată cu sedative, beta-blocante. In ceea ce priveşte factorii de menţinere a hipertensiunii, consumul excesiv de sare şi obezitatea joacă un rol important.

Alături de tulburările metabolismului grăsimilor, hipertensiunea arterială este unul din factorii majori de risc pentru localizarea şi agravarea aterosclerozei coronare, cerebrale sau a membrelor inferioare.

Pentru aceste motive o hipertensiune arterială mai mare de 160—95 mmHg trebuie corectată prin medicaţie hipotensivă; vom îndepărta şi ceilalţi factori de risc din viaţa hipertensivului: fumatul, consumul excesiv de zahăr.

Introducerea hipotensoarelor în terapeutica HTA esenţiale a modificat evoluţia naturală a bolii. înainte de utilizarea medicaţiei hipotensoare, 60— 75% din bolnavii cu HTA esenţială decedau prin complicaţii cardiace, 20% prin complicaţii cerebrale şi 5—10% de uremie; după utilizarea prelungită a hipotensoarelor, hemoragiile cerebrale au scăzut la aproape 7%, iar uremia la 3%.

Durata de viaţă în hipertensiunea malignă a crescut după 5 ani de la 17% la 45 %.

In cazul unei hipertensiuni la copil trebuie să ne gândim la o malformaţie a aortei (coarctaţia aortică), care se poate vindeca dacă este corectată la timp prin intervenţie chirurgicală. Posibilitatea unei hipertensiuni renale va fi luată în consideraţie dacă apare după scarlatină sau după sarcină. Vindecări spectaculoase ale HTA secundare se observă după exereza unor tumori suprarenale, hipofizare, renale (după pielonefrită repetată).



Sursa Imaginii - .freeschoolclipart.com

---

Tag-uri:

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 18 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---