Statistics:
Visits: 942 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Circulatia sangvina-partea 2
Q: | Intreaba despre Circulatia sangvina-partea 2 |
Pentru a furniza ţesuturilor necesarul de oxigen, sangele trebuie să treacă prin plămani, unde se incarcă cu oxigen din aer şi elimină bioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. Sangele din vene vine la atriul drept, de aici trece în ventriculul drept, artera pulmonară şi se distribuie capilarelor pulmonare unde se face oxigenarea. Sangele oxigenat din plămani vine prin venele pulmonare în atriul stang, iar de aici în ventriculul stang de unde este pompat în aortă .
Munca inimii se face ritmic, contracţiile inimii (sistola) alternează cu perioade de repaus (diastola) in cursul cărora camerele cardiace se umplu cu sange. In mod normal, durata unei sistole este de 0,3 secunde, a diastolei de 0,5 secunde. Frecvenţa contractiilo r cardiace este în repaus de 70 pe minut, realizand la un adult normal un debit cardiac de aproximativ 5 litri pe minut. Prin sistemul nervos vegetativ şi o serie de reacţii reflexe, inima îşi poate adaopta travaliul în raport cu nevoile organismului.
Astfel, in cazul unui efort maximal, frecvenţa bătailor cardiace creşte pană la 150 pe minut, debitul cardiac putand atinge 20-25 litri pe minut.
Pentru a face faţă unui travaliu atat de intens si de continuu miocardul, a cărui masă musculară este la o persoană normală de aproximativ 300 -350 g, trebuie să fie foarte bine nutrit. Această nutriţie se face prin intermediul arterelor coronare, care iau naştere din porţiunea iniţială a aortei, se distribuie pe suprafaţa inimii şi dau ramuri care pătrund în grosimea muşchiului cardiac. Bolile arterelor coronare duc de obicei la îngustarea acestor vase, ele sunt urmate de imposibilitatea asigurării unei cantităţi suficiente de sange miocardului, la început la eforturi mari. în aceste condiţii inima nu mai poate face faţă unor solicitări crescute, apare angina pectorală sau dacă arterele coronare se astupa brusc, o distrugere a unei părţi din masa ventriculilor, infarctul miocardic.
Arterele sunt vasele prin care sangele oxigena destinat nutririi organelor şi ţesuturilor organis mului, curge cu o viteză mare şi o presiune ridicată Arterele se contractă sub influenţa frigului, tutunului, a unor medicamente vasoconstrictoare, explicand influenţa nocivă a acestora în bolile arteriale. Arterele pot suferi de asemeni în cursul ateş rosclerozei. Aceasta este o boală generală a siste mului arterial care prin localizarea la arterele mem brelor inferioare, coronare, cerebrale sau alte ar tere viscerale poate cauza o suferinţă cronică de terminată de insuficienţa irigaţiei. Este de subliniat că simptomele se manifestă iniţial ca o suferinţă a organului sau extremităţii respective la efort, atunci cand este necesară o cantitate crescută de sange: Obstrucţia parţială sau chiar totală a unei artere nu duce în mod obligatoriu la distrugerea ţesuturilor irigate de aceasta. Atunci cand această obstruo ţie se produce treptat, există posibilitatea dezvoltă rii unei „circulaţii colaterale". Prin alte vase mici, care în condiţiile ocluziei arteriale se dilată mult, se pot forma canale suplimentare care duc sanae pe cale ocolită în teritoriul sărac în sange. Această circulaţie colaterală reprezintă o reacţie naturală foarte preţioasă, care poate asigura viabilitatea organelor, ţesuturilor, chiar după astuparea completă a unui trunchi arterial.
În vene sangele circulă spre inimă cu o viteză mai mică şi cu presiuni reduse. Circulaţia se face uneori împotriva gravitaţiei, aşa cum este cazul membrelor inferioare, ceea ce explică şi dezvoltarea varicelor la acest nivel. Circulaţia mai lentă în vene favorizează, în acest sector, apariţia trombozelor, respectiv a cheagurilor de sange în interiorul vaselor, fenomen ce în mod normal nu are loc. Acesta este favorizat de încetinirea curgerii sangelui, asa cum se întamplă la bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat, ca şi în cazul creşterii coagulabiliţii sangelui.
Munca inimii se face ritmic, contracţiile inimii (sistola) alternează cu perioade de repaus (diastola) in cursul cărora camerele cardiace se umplu cu sange. In mod normal, durata unei sistole este de 0,3 secunde, a diastolei de 0,5 secunde. Frecvenţa contractiilo r cardiace este în repaus de 70 pe minut, realizand la un adult normal un debit cardiac de aproximativ 5 litri pe minut. Prin sistemul nervos vegetativ şi o serie de reacţii reflexe, inima îşi poate adaopta travaliul în raport cu nevoile organismului.
Astfel, in cazul unui efort maximal, frecvenţa bătailor cardiace creşte pană la 150 pe minut, debitul cardiac putand atinge 20-25 litri pe minut.
Pentru a face faţă unui travaliu atat de intens si de continuu miocardul, a cărui masă musculară este la o persoană normală de aproximativ 300 -350 g, trebuie să fie foarte bine nutrit. Această nutriţie se face prin intermediul arterelor coronare, care iau naştere din porţiunea iniţială a aortei, se distribuie pe suprafaţa inimii şi dau ramuri care pătrund în grosimea muşchiului cardiac. Bolile arterelor coronare duc de obicei la îngustarea acestor vase, ele sunt urmate de imposibilitatea asigurării unei cantităţi suficiente de sange miocardului, la început la eforturi mari. în aceste condiţii inima nu mai poate face faţă unor solicitări crescute, apare angina pectorală sau dacă arterele coronare se astupa brusc, o distrugere a unei părţi din masa ventriculilor, infarctul miocardic.
Arterele sunt vasele prin care sangele oxigena destinat nutririi organelor şi ţesuturilor organis mului, curge cu o viteză mare şi o presiune ridicată Arterele se contractă sub influenţa frigului, tutunului, a unor medicamente vasoconstrictoare, explicand influenţa nocivă a acestora în bolile arteriale. Arterele pot suferi de asemeni în cursul ateş rosclerozei. Aceasta este o boală generală a siste mului arterial care prin localizarea la arterele mem brelor inferioare, coronare, cerebrale sau alte ar tere viscerale poate cauza o suferinţă cronică de terminată de insuficienţa irigaţiei. Este de subliniat că simptomele se manifestă iniţial ca o suferinţă a organului sau extremităţii respective la efort, atunci cand este necesară o cantitate crescută de sange: Obstrucţia parţială sau chiar totală a unei artere nu duce în mod obligatoriu la distrugerea ţesuturilor irigate de aceasta. Atunci cand această obstruo ţie se produce treptat, există posibilitatea dezvoltă rii unei „circulaţii colaterale". Prin alte vase mici, care în condiţiile ocluziei arteriale se dilată mult, se pot forma canale suplimentare care duc sanae pe cale ocolită în teritoriul sărac în sange. Această circulaţie colaterală reprezintă o reacţie naturală foarte preţioasă, care poate asigura viabilitatea organelor, ţesuturilor, chiar după astuparea completă a unui trunchi arterial.
În vene sangele circulă spre inimă cu o viteză mai mică şi cu presiuni reduse. Circulaţia se face uneori împotriva gravitaţiei, aşa cum este cazul membrelor inferioare, ceea ce explică şi dezvoltarea varicelor la acest nivel. Circulaţia mai lentă în vene favorizează, în acest sector, apariţia trombozelor, respectiv a cheagurilor de sange în interiorul vaselor, fenomen ce în mod normal nu are loc. Acesta este favorizat de încetinirea curgerii sangelui, asa cum se întamplă la bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat, ca şi în cazul creşterii coagulabiliţii sangelui.
Tag-uri: inima, cardiac, cardiovascular, boala |
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 05 October '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :