In raport cu greutatea corporală inima copiilor este mai mare decât a adulţilor, dar nu suficient de mare spre a putea realiza pe seama unui ritm de contracţii, identic cu cel al inimii adulţilor, minut-volumul cardiac (mare în raport cu greutatea corporală) necesar satisfacerii schimburilor nutritive şi respiratorii mai intense la copii.

Acest minut-volum este realizat pe seama unei frecvenţe mai mari a contracţiilor cardiace decât la adulţi, deci pe seama unei activităţi mai intense a miocardului copiilor, încă incomplet dezvoltat.

Dezvoltarea sa are loc, în special, la vârsta maturizării sexuale, cu posibilitatea de rămânere în urmă. în funcţie de aceste particularităţi, inima copiilor este mai susceptibilă la oboseală decât a adulţilor.

Vasele sanguine ale copiilor sunt mai fragile, mai subţiri decât ale adulţilor, iar tulburările circulatorii au o influenţă mai nocivă la copii, deoarece ţesuturile tinere solicită schimburi nutritive şi respiratorii mai intense, datorită metabolismului lor accelerat.

Dezvoltarea şi starea de sănătate a aparatului circulator sunt influenţate mai ales de funcţia glandelor endocrine, de solicitarea funcţională, de oboseală, de emoţii şi de alimentaţie iar reumatismul cardioarticular acut, nicotină, alcoolul şi factorii mecanici care tulbură circulaţia prin comprimarea vaselor au o acţiune negativă.

Glandele endocrine au asupra muşchiului cardiac o influenţă similară cu cea exercitată asupra muşchilor striaţi. Dintre tulburările endocrine, cele tiroidiene sunt, în special, dăunătoare pentru inimă.

Solicitarea funcţională moderată a inimii prin travaliu fizic stimulează dezvoltarea miocardului, suprasolicitarea ei prin efort fizic o oboseşte, iar eforturile îndelungate şi repetate pot duce la hipertrofia patologică a miocardului ventricular, în special la pubertate.

Oboseala inimii, ca urmare a eforturilor fizice, are o influenţă negativă asupra funcţiilor şi dezvoltării ei.

Emoţiile intense şi repetate au o influenţă nefavorabilă asupra activităţii cardiace, mai puternică la copii şi, în special, la vârsta maturizării sexuale, datorită sensibilităţii lor psihice şi labilităţii neurovegetative.

Alimentaţia are asupra muşchiului cardiac o influenţă similară celei exercitate asupra muşchilor striaţi. Dintre carenţele alimentare, în special insuficienţa de vitamina B1 dăunează inimii (scade forţa ei de contracţie) şi poate apărea ca urmare a unui regim prelungit cu lapte, făinoase purificate şi orez.

Reumatismul cardioarticular are o acţiune intens negativă asupra inimii care urmează să fie prezentată în continuare o dată cu această boală.

Nicotină stimulează hipersecreţia de adrenalină a glandelor medulosuprarenale, cu accelerarea pulsului, ridicarea tensiunii, spasme vasculare inclusiv ale vaselor coronare, cu tulburarea irigaţiei inimii şi favorizează depunerea de colesterină şi scleroza vaselor sanguine.

Alcoolul tulbură funcţiile miocardului asupra căruia acţionează în mod direct şi prin intermediul sistemului nervos neurovegetativ, iar folosirea sa îndelungată duce la scleroză vasculară, inclusiv a vaselor coronare, cu irigarea deficitară a inimii.

Factorii mecanici mai frecvenţi care tulbură circulaţia periferică sunt : gulerele strimte ce comprimă vasele gâtului, hainele strimte care comprimă toracele, cordoanele, jartierele (în special cele purtate deasupra genunchiului) şi încălţămintea strimtă.

În funcţie de datele prezentate obiectivele şi regulile corespunzătoare de igienă ale aparatului circulator sunt următoarele :

1) Protejarea dezvoltării şi stării de sănătate a inimii prin : prevenirea şi tratarea tulburărilor endocrine, în special tiroidiene, prevenirea oboselii fizice şi astfel a oboselii inimii, prevenirea eforturilor fizice îndelungate şi repetate şi astfel a hipertrofiei patologice a miocardului, evitarea emoţiilor intense şi repetate, a carenţelor alimentare (în special, de vitamină B1) printr-o alimentaţie completă, prevenirea şi tratarea reumatismului şi evitarea fumatului şi a alcoolului.

2) Prevenirea tulburării circulaţiei periferice prin evitarea factorilor mecanici cauzatori menţionaţi. In locul cordoanelor se recomandă bretele, iar în locul jartierelor elastice circulare, prinderea ciorapului lung cu jartiere laterale.

3) Stimularea dezvoltării aparatului circulator, în special a inimii, prin solicitare funcţională moderată, adică prin antrenamentul activităţii cardiovasculare cu ajutorul exerciţiilor fizice şi a sportului şi activităţii practice adecvate vârstei şi sexului, normate şi sub control medical, pentru prevenirea efortului fizic şi astfel a efortului şi oboselii inimii, cu atenţie deosebită în acest sens la vârsta maturizării sexuale.

4) Protejarea şi stimularea circulaţiei în ansamblu prin realizarea obiectivelor anterior amintite.


Sursa Imaginii - freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: inima, vase, sange

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 19 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---