Deşi bolile de inimă sunt din ce în ce mai numeroase, aceste cazuri fiind întâlnite la oameni din ce în ce mai tineri, cardiacii au şanse mari de viaţă dacă sunt trataţi corespunzător şi decid să ducă o viaţă sănătoasă şi prudentă.

O organizare judicioasă a vieţii între muncă şi odihnă este foarte necesară. Vor fi evitate eforturile inutile, acceptarea de invitaţii în orele de odihnă. în anumite cazuri perioadele de odihnă pot fi mărite de medic. Pe cât este posibil, vor fi evitaţi factorii agravanţi ca umezeala, frigul, infecţiile căilor respiratorii. Un somn corespunzător este necesar, recurgându-se la nevoie de sedative.

Cu cât este mai conştient de boala pe care o are, va evita conflictele, disputele cu efect stresant, mai ales în hi pertensiunea arterială sau cardiopatiile ischemice. Cu drept cuvânt s-a spus că un acces de mânie necontrolat este „o nebunie trecătoare" cu urmări neplăcute. O viaţă cât mai calmă este o adevărată medicaţie naturală.

Regimul dietetic va fi adaptat la boală şi evoluţia acesteia. Preceptele alimentare au fost deja enunţate; indiferent de boală, vor fi evitate creşterile excesive în greutate (obezitate), prânzurile abundente în special după o perioadă de surmenaj, excesul de băuturi alcoolice.

Grave tulburări cardiace au fost consemnate chiar în absenţa unei boli a inimii; astfel, a fost descris „un sindrom cardiac de sărbătoare", survenind la conducători auto la sfârşit de săptămână, după prânzuri abundente şi băuturi alcoolice în cantităţi excesive, la care se adaugă indiscutabil şi oboseala excesivă.

Restricţia de sare în hipertensiunea arterială şi la cardiacii decompensaţi este obligatorie. De menţionat că în unele boli ca avitaminozele, reumatismul cardioarticular, hipertiroidismul se recomandă un plus de alimentaţie.

Supravegherea periodică a unui cardiac îl obligă pe acesta să se prezinte la examenul medical şi mai ales dacă survine o complicaţie sau la indicaţia medicului. Această supraveghere nu trebuie să devină însă o obsesie pentru bolnav. Medicaţia în bolile cardiovasculare este în continuu progres; multe din preparatele noi nu rezistă timpului, altele au rămas; digitala şi derivatele acesteia, nitroglicerina, chinidina sunt de neînlocuit; au apărut altele care s-au dovedit extrem de utile, în special diureticele tiazidice (nefrix) şi furosemidul.

La acestea se adaugă derivatele rezerpinice (hiposerpil, hipazin), hipopresol clonidina, papaverina, derivaţii acidului nicotinic (xantinol nicotinat), morfina, luminalul. Medicaţia anticoagulantă ca heparina, trombo-stopul au transformat evoluţia trombozelor. Se fac tentative continue pentru noi medicaţii coronarodilatatoare: oxiflavil, spasmocromona, carbocromenul.

Perspectivele de viaţă ale bolnavilor au fost mult ameliorate în ultimele decenii. Cu antibiotice şi preparate cortizonice au diminuat considerabil localizările cardiace ale reumatismului cardioarticular şi s-au obţinut vindecări în endocarditele bacteriene.

Noile medicaţii hipotensoare şi diureticele tiazidice au influenţat favorabil evoluţia hipertensiunii arteriale, diminuînd mult apariţia hemoragiilor cerebrale, renale. Evoluţia aproape fatală a unor defecte congenitale a fost radical schimbată în bine, prin corectarea acestor defecte graţie progreselor făcute de chirurgia cardiacă şi a posibilităţilor de anestezie sau reanimare.

Este posibilă aplicarea de noi valvule în bolile valvulare reumatice; noile metode de dilatare a arterelor coronare sau a arterelor membrelor inferioare, ca şi grefele vasculare în cardiopatia ischemică dureroasă sau arterite au mărit durata de viaţă şi au redus totodată incidenţa complicaţiilor. Aplicarea de stimulatoare cardiace (pacemaker) a transformat radical viaţa multor bolnavi suferind de bloc atrio-ventricular, făcându-i valizi şi capabili de a face eforturi aproape ca oamenii sănătoşi.

Chiar dacă rămân aspecte necunoscute in ceea ce priveşte mecanismele declanşării aterosclerozei coronare şi cerebrale, sau a hipertensiunii arteri¬ale esenţiale, suntem totuşi mai lămuriţi asupra împrejurărilor ce favorizează apariţia şi agravarea evoluţiei prin cunoaşterea factorilor de risc. Există posibilităţi ca aceştia să fie înlăturaţi. Chiar apariţia unui infarct miocardic acut nu mai trebuie considerată neapărat ca o scurtare a duratei de viaţă. Se cunosc supravieţuiri de 30—40 de ani după asemenea accidente. Reuşita unei terapeutici cardiovasculare nu trebuie să se rezume la respectarea conştiincioasă a medicaţiei prescrise.

Bolnavul trebuie să lupte împotriva bolii alături de medic printr-o viaţă şi regim dietetic care să cruţe inima. In fond rezultatele finale asupra evoluţiei bolilor cardiovasculare nu trebuie căutate numai în diagnosticul şi medicaţie corecte, ci şi intr-o colaborare activă între medic şi cardiaci.

Sursa Imaginii - freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: infarct, regim, circulatie

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 18 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---